Web Site Adress
http://surorilemusulmane.freewb.ro/
Forum Adress
http://surorilemusulmane.forumgratuit.ro/
Wednesday, May 11, 2011
Saturday, April 2, 2011
Poezii Cantece Povestiri Islamice
Poezii Cantece Povestiri Islamice
O Allah Tu care esti,
Stapanul si Ocrotitorul meu,
Abia acum eu inteleg ,
Cat de frumos e darul Tau.
Am fost si sunt o parte din creatia Ta,
Iti multumesc ca m-ai facut
Si viata mea e doar a Ta,
Subhanaallah!
Singur treceam prin multe
Si nu-mi era usor,
Dar Tu ai vrut ca eu sa STIU
Si sufletul mi l-ai umput de dor.
Un dor de adevar si de iubire,
Sa Te cunosc Tu mi-ai permis,
Si simt de atunci o mare fericire,
Un sentiment maret, de nedescris.
Au fost momente-n care eu am vrut sa fug,
Fara incetare insa, cu spaima ma intrebam:
Dar unde oare am sa ma duc?
Nici nu stiam ce caut pe acest pamant,
Eram ca frunza ratacita-n vant,
Credeam ca merit mult mai mult,
Si somnul era doar un cuvant…
Dar Tu Allah, Cel care vezi,
Si care judeci totul cu dreptate,
Supremul Creator si Unicul Stapan,
Tu, Domnul meu, ai fost mereu aproape.
Si m-ai invatat sa stiu,
Ce inseamna cu adevarat sa cred.
Sa cred in Tine si in Carti,
In Adevar si mesageri, in ingeri si profeti.
In Ziua de Apoi si in destin.
Cu-adevarat Tu ce mi-ai dat este un dar sublim!
La Raiul cel promis m-ai invatat sa sper,
De-atunci poruncile le-ascult cu voia Ta,
Si sa Te multumesc doresc atat de mult,
Oh, Allah! Oh, Allah!
Iarta-ma Allah daca am gresit,
Martor Tu imi esti ca nu a fost voit.
Tu stii mai bine ca-n sufletul meu,
Dragostea ce eu ti-O port ,va dainui mereu.
Oh, Allah, Tu esti Cel Milostiv,
Cel cu putere peste lumea toata!
Iar eu cu sufletul deschis,
Te rog ajuta cat mai multi sa creada.
Si sa le piara nepasarea din gandurile lor,
Si ignoranta sa dispara din sufletele tuturor.
Caci Tu stiinta omului ai dat,
Si semnele vadite el tot le-a ignorat.
Cat despre cei care au crezut ajuta-i sa-nteleaga,
Ca mai de pret nu-i lumea asta, ci viata cealalta.
Si cheama robii Tai sa fie toti uniti,
O singura fratie pe drumul celor ocrotiti.
................................................................................
„Călătoresc singur precum marea
Fără paşaport
Fără identitate
Fără graniţe
Fără vămi
Lăsând în urmă
Casa mea,
Limba mea,
Religia mea,
Culoarea pielii,
Grijile mele,
Temerile mele,
Chipul mamei mele”
Munir Mezyed
O Allah Tu care esti,
Stapanul si Ocrotitorul meu,
Abia acum eu inteleg ,
Cat de frumos e darul Tau.
Am fost si sunt o parte din creatia Ta,
Iti multumesc ca m-ai facut
Si viata mea e doar a Ta,
Subhanaallah!
Singur treceam prin multe
Si nu-mi era usor,
Dar Tu ai vrut ca eu sa STIU
Si sufletul mi l-ai umput de dor.
Un dor de adevar si de iubire,
Sa Te cunosc Tu mi-ai permis,
Si simt de atunci o mare fericire,
Un sentiment maret, de nedescris.
Au fost momente-n care eu am vrut sa fug,
Fara incetare insa, cu spaima ma intrebam:
Dar unde oare am sa ma duc?
Nici nu stiam ce caut pe acest pamant,
Eram ca frunza ratacita-n vant,
Credeam ca merit mult mai mult,
Si somnul era doar un cuvant…
Dar Tu Allah, Cel care vezi,
Si care judeci totul cu dreptate,
Supremul Creator si Unicul Stapan,
Tu, Domnul meu, ai fost mereu aproape.
Si m-ai invatat sa stiu,
Ce inseamna cu adevarat sa cred.
Sa cred in Tine si in Carti,
In Adevar si mesageri, in ingeri si profeti.
In Ziua de Apoi si in destin.
Cu-adevarat Tu ce mi-ai dat este un dar sublim!
La Raiul cel promis m-ai invatat sa sper,
De-atunci poruncile le-ascult cu voia Ta,
Si sa Te multumesc doresc atat de mult,
Oh, Allah! Oh, Allah!
Iarta-ma Allah daca am gresit,
Martor Tu imi esti ca nu a fost voit.
Tu stii mai bine ca-n sufletul meu,
Dragostea ce eu ti-O port ,va dainui mereu.
Oh, Allah, Tu esti Cel Milostiv,
Cel cu putere peste lumea toata!
Iar eu cu sufletul deschis,
Te rog ajuta cat mai multi sa creada.
Si sa le piara nepasarea din gandurile lor,
Si ignoranta sa dispara din sufletele tuturor.
Caci Tu stiinta omului ai dat,
Si semnele vadite el tot le-a ignorat.
Cat despre cei care au crezut ajuta-i sa-nteleaga,
Ca mai de pret nu-i lumea asta, ci viata cealalta.
Si cheama robii Tai sa fie toti uniti,
O singura fratie pe drumul celor ocrotiti.
................................................................................
„Călătoresc singur precum marea
Fără paşaport
Fără identitate
Fără graniţe
Fără vămi
Lăsând în urmă
Casa mea,
Limba mea,
Religia mea,
Culoarea pielii,
Grijile mele,
Temerile mele,
Chipul mamei mele”
Munir Mezyed
Educatia Copiilor in Islam
Educatia Copiilor in Islam
Sa ceara permisiunea
O voi cei care credeti !Sa ceara ingaduinta sa intre cei pe care ii stapanesc mainile voastre drepte,precum si aceia dintre voi care nu au ajus varstnicia de trei ori,Inainte de rugaciunea
din zori,cand va scoateti vesmantele voastre de amiaza si dupa rugaciunea de seara -cele trei momente cand va dezbracati.In afara de acestea nu este nici un pacat pentru voi nici pentru ei de a pleca si de a veni unii la altii.Astfel va talcuieste Allah versetele Sale,iar Allah este Binestiutor si Intelept
(Traducerea sensurilor Quranului sfant 24:58)
A cere permisiunea este o datorie a oricarui copil sau adult.Este important pentru o familie musulmana sa pastreze decenta si bunele relatii.Aceste timpuri pe care Allah le-a evidentiat in sfantul Quran sunt de obicei timpurile in care parintii obisnuiesc sa doarma sau sa fie in relatii intime.
Unii oameni cred ca copii nu acorda atentie partilor intime ale parintilor Dar corpul trebuie acoperit chiar si in fata lor.
Anas a spus: Am fost unul dintre servitorii profetului Mohamamd odata am vrut sa intru fara ai cere permisunea iar el mi-a spus: Stai unde esti fiule,nu intra fara sa ceri permisiunea.
(al- bukhary)
Kaldah ibnul Hanbal a spus: Odata l-am vizitat pe profet si nu l-am salutat cand am intrat iar profetul Mohamad mi-a spus: Dute afara si intra din nou si spune salamu aleikom pot intra?
(Abu Dawood si Tirmidhi)
Salutul.
Familia trebuie sa-i invete pe copii cum sa-i salute pe ceilalti.Copii trebuie sa invete sa salute folosind salutul islamic..salamu aleikom si raspunderea la salut este si ea o datorie religioasa..
Mesagerul Lui Allah a fost foarte atent sa-i invete pe copii sa salute.
Profetul i-a spus odata lui Anas: O fiule.Daca mergi acasa salutati familia ....at tirmidhi
Ash-shayakhan raporteaza ca profetul MoHAMMAD cand trecea pe langa copii inotdeauna ii saluta.
Bukhary si muslim
Vecinii
Un copil are relatii cu vecini in concordanta cu etica profetului Mohamamd
de exemplu copilul nu trebuie sa iasa afara din casa lui avand in mana sa mancare sau fructe ,poate ca copii vecinilor nu isi permit sa cumpere acele produse.Copilul trebuie invatat sa manance in casa lui nu in strada.
Amro ibn Shu'ayb a spus ca tatal sau l-a auzit pe un vecin spunand ca profetul Mohamamd a spus: Daca cumperi fructe ofera si vecinilor cateva.Daca nu ,macar incearca sa nu le vada,si nu-ti lasa copii afara mancand fructele in fata altor copii sau a vecinilor.
(At-tabarani)
Urarile de bine
ABU MUSSA:Mesagerul lui Allah a spus: Credinciosi se sprijina unii pe altii ei sunt ca o constructie solida.
(Al-BuKHARY SI Muslim)
Profetul MOhammad a mai spus: Jur PE CEL in a carui maini este sufletul meu un om nu devine crerdincios inainte de a dorii pentru fratele sau ceea ce doreste pentru el insusi.
(Al-Bukhary si Muslim)
Sa dam sfaturi bune
Tameen AD-DARI : profetul Mohammad a spus:Sfatuirea buna este adavarata credinta.Companioni atunci au intrebat : cui? Profetul a spus: Musulmanilor conducatori si celor nepriceputi sa o faceti pentru dragostea fata de Allah Quranului si mesagerului Sau.
(muslim)
Jaber ibn Abdullah a spus I-am Promis mesagerului lui Allah sa-l ascult ,sa raspund ordinelor lui pe atat cat pot si sa dau sfaturi tuturor musulmanilor.Zilele au trecut si Jaberr si-a tinut promisiunea nu a uitat angajamentul care si l-a luat in legatura cu sfatuirea mulsulmanilor.El i-a sfatuit in toate conditile.Odata i-a ordoinat unui servitor sa-i cumpare un cal .servitorul i-a adus un cal de 300 dirham iar vanzatorul a venit cu servitorul la jaber pentru asi lua bani.Jber a spus vanzatorului: Calul rau valoreaza mai mult de 300 dirhami.Vrei sa-l vinzi la 400 dirhami?.Vanzatorul a spus: DA sigur abu aAbdullah.Jaber a spus ..chiar valoreaza mai mult...il vinzi pe 500 dirhami?jaber a crescut oferta pana la 800 dirhami..unii oameni se intrebau de ce jaber a procedat astfel iar el a spus ca i-a promis mesagerului lui Allah ca va da sfaturi bune fiecarui musulman.
(muslim)
Frumusetea spirituala
Abi Rafi (Alah sa aiba mila de el) a spus: L-am vazut pe trimisul lui Allah(pacea si binecuvatarea lui Allah fie asupra sa) spunand: Al-Adhan(chemarea la rugaciune) in urechile lui Husein bin Ali cand Fatima i-a dat nastere
(Abu Dawood si Termidhi )
Al-Shohab a spus despre Hussain bin Ali.Ca meseagerul lui Alah a spus: Cine adduce pe lume un copil si ii spune la urechea dreapta chemarea la rugaciune iar in urechea stanga iqama copilul va fi salvat de "om al-sabian"(o boala care loveste copii)
(Al- Baihaqie)
Imam Ibnul Qaim a spus: Scopul de a spune adhanul in urechea copilului numai Allah il cunoaste..sa faci chemarea la rugaciune exprima maretia lui Allah,marturiisrea de credinta si sLoganul islamului ca primul lucru care intra in urechile copilului sa fie monoteismul primul si ultimul lucru care ar trebui sa se pronunte la nasterea si la moartea omului.
Apoi el a adaugat…..Un beneficiu mare la spunerea adhanului este acela ca Satana abia asteapta sa vina la copil sa sufere in aceasta lume iar auzul acestor cuvinte il face mai slab..Sunt mai multe benefici dar pe care noi nu le realizam inca.
Frumusetea fizica.
Aisha(radia Alahu anha) a spus: Asma bin Abi Bakr a emigrat in medina in timp ce era insarcinata cu Abdullah bin Zobier.Cand a venit la Qib'a(un loc in medina) a dat nastere copilului,apoi l-a dus la mesagerul lui Allah care l-a asezat pe genunchi lui.Noi (spune aisha) am cauitat o curmala si i-am dat-o profetului(pacea si binecuvanterea lui Allah fie asupra sa).El a mestecat-o si apoi i-a pus-o copilului in gura..apoi a trecut cu mainile lui deasupra corpului copilului rugandu-se ptr el si l-a numit Abdullah
(Al- bUkhary si muslim)
Islamul celebreaza venirea noului nascut printr-o adunare in care rudele,vecini si prieteni sunt invitati.
Samra (Alah sa aiba mila de el)a spus: Mesagerul lui Allah(sallallahu alehi w salam) a zis: Un copil trebuie sa aiba Aqeeqa(jertfa) sa fie numit si parul sau sa se rada la 7 zile dupa nastere.
(At-Termidhi)
Amro Ibn Shoraiyh a relatat de la tatal sau si de la bunciul sau spunand: Mesagerul lui Allah(salallahu alahi w salam)a ordonat ca copilul sa fie numit, curatit,sa se aduca jertfa pentru el la 7 zile de la nasterea sa.
(At-Termidhi)
Prin urmare acesta cerebrare se face la 7 zile de la nastrea sa.Participanti dupa cum am mentionat mai sus sunt rudele,vecinii si prietenii si se pot invita oameni saraci si nevoiasi.
Traditia acestui act este urmatoarea:
-Curatarea copilului
-Ase da pomana de dragul lui sau ei
-numirea lui
-si taierea berbecului
Mancare se imparte intre ei asa incat sa ajuga tuturor si celor nevoiasi.
1.Curatarea copilului.
Al-Hakim a relatat in Mostadrak a spus: Cand noi eram binecuvantati cu nasterea unui copil in perioada pre-islamica pagana obisnuiam sa taiem un berbec ptr el,ii taiam din par si pictam pe capul sau cu sofran.
Abu Ya'la si Al-Bazar relateaza ca aisha (Allah sa fie multumit de ea)a spus: Mesagerul lui Allah a taiat 2 berbeci pentru HAsan si alti 2 pentru Husain cand aveau 7 zile de la nastere.
Scopul pentru care capul noului nascut este recomandat sa se rada este pentru faptul ca se spune ca aduci putere noului nascut..porii capului se deschid si intensifica simturile copilului.Vazul auzul si mirosul.(Se mai spune ca acest act se face in semn de adorare..cum e in haj,umrah la convertire sau la nastere..in alte conditii este interzis..numai in cazuri medicale sau la copii avand in vedere haditul (Abo Dawood) cand profetul Mohammad (salalahu alehi w salam) a vazut un copil cu capul jumatate ras si jumatate nu..iar mesagerul i-a spus "rade-l pe tot sau lasa-l pe tot" de unde se intelege clar ca copii au voie..daca pararinti acestora considera ca ptr igiena copilului e mai bine)
Un copil simte frumusetea cand parul sau este taiat,iar stiinta moderna a ---------------strat ca sunt foarte multe simturi in pielea omului,si primesc anumite tipuri de senzati,uni dintre ei simt racoare,alti usurare...etc
Curatirea.Taierea parului.:
Ibn Ishaq relateaza ca Abdullah bin Ali Bakr a spus ca Mohammad bin Ali Bin Al-Husain(Alah sa aiba mila de el) a zis:Mesagerul lui Allah (salallahu alehi w salam) a adus pentru Al-Hassan sacrificiu si apoi a rugat-o pe Fatima sa rada parul copilului sa-l cantareasca si sa transforme greutatea lui in argint apoi sa dea celor nevoiasi.
Imam Malik relateaza ca Ghaffar bin Mohammad spune ca tatal sau a zis:Fatima (Allah sa aiba mila de ea) a cantarit parul lui Hasan si Husain,Zeinab si Om Kolthoom si a dat din valoarea acestuia celor nevoiasi.
Sheikul Ad-Dahlawi (Allah sa aiba mila de el)a spus: Motivul ptr care se face acest lucru este pentru a multumi lui Allah pentru binecuvantearea care i-a fost acordata..tranformand un copil dintr-un embrion.Argintul este ales adeoarece este mai ieftin si nu aduce paguba parintilor daca acestia nu sunt bogati.
Acest lucru nu este obligatoriu este sunna si nu este nici un pacat ptr cei care nu il fac.
Numirea copilului:
Abo Dawood relateaza ca Abu Ad-Darda'a (Allah sa aiba mila de el) a spus: Mesagerul lui Allah (salallahu aleihi w salam) a spus: Veti fi chemati dupa numele voastre si dupa numele tatilor vostri in Ziua Judecati,deci alegeti nume frumoase ptr copii vostri.
Profetul Mohammad(salallahu aleihy w sala,) dispretuia numele urate si le schimba in nume frumoase Al-Bukhary relateaza de la Sa'eed bin Al- Mosaib ca bunicul sau a mers la mesagerul lui Allah(salallahu alehy w salam) iar profetul l-a intrebat: Cum te numesti? el a raspuns..eu sunt Hazan(dificil).Mesagerul lui Allah (salallahu alehi w salam) a spus: Nu,tu te vei numi Usor.
Imam Muslim relateaza ca ibn Umar a spus: Mesagerul lui Allah(salallahu aleihi w salam) a schimbat numele unei fate care se chema Aassia (femeie neascultatoare) in Jamila(Frumoasa).
Sheik al-Dahlawi Allah sa aiba mila de el a spus:Numiti-va copii cu nume musulmane care exprima monoteismul.
Copilul cand va creste trebuie sa fie mandru de numele lui ..si numindu-l dupa (profeti,companioni, urmasi dreptcredinciosi) citind el biografiile acestora poate sa le urmeze exemplul facand acte bune.
4. Sacrificiul.
Solaiman bin Ammar Al- Dabbie relateaza ca profetul MOhamamd (salallahu alehi w salam) a spus: Ficeare nou nascut trebuie sa aiba aqiqa(jertfa).Deci aduceti sacrificiu pentru ei si curatatii.
(Al Buhkary)
Imam Ahmad si At -Termidhi relateaza ca Aisha (Allah sa fie multumit de ea) a spus ca profetul Mohammad(salallahu alehi w salam) a zis: 2 berbeci egali trebui sacrificati pentru un baiat si un berbec pentru fata.
Imam Al-Khatabi a spus: Imam Ahmad BIn Hanbel a zis: Daca copilul moare inainte ca parinti sa-l numeasca si inainte de a face aqiqa pentru el copilul acela nu se va ruga ptr parinti sai.
Imam Malik a spus..este un act care nu e obligatoriu in a se aduce jertfa.Este un act de devotiune si sacrificare.Animalul trebuie sa fie sanatos..blana lui sa nu se puna in vanzare si oasele lui sa nu fie rupte.Familia poate manca din acest sacrificiu si sa se dea o parte la cei nevoiasi.
Nu este permis sa se puna sange de pe sacrificiu pe copil .
Circumcizia
Este obligatoriu ca baiatul sa fie circumcis,si recomandat ca acest lucru sa fie in a 7-zi de la nastere ,dar este obligaoriu ca aceasta sa se faca inainte de a ajunge la pubertate.
Cresterea copilului in spirit islamic.
Cand copilul trebuie sa vada cat de frumos este sa fie printre musulmani ,cum ei se aduna de dragul lui Allah in mosqei,asa ca tatalui ii revine aceasta sarcina de a-i duce pe baieti sa se familiarizeze cu acea atmosfera.
Mesagerul lui Allah(salallahu aleihi w salam) a venit odata la rugaciunea magreb sau isha in timp ce il ducea pe hasan sau husain.El a intrat l-a lasat jos pe baiat si a inceput rugaciunea.In timp ce era in sujud copilul s-a urcat in spatele sau si a stat pozitia asta mult timp.Dupa ce a terminat rugaciunea oameni l-au intrebat ce s-a intamplat ..iar acesta raspuns: Nepotul meu era pe spatele meu si nu am vrut sa-i stric joaca.
(An Nasa;i, Ahmad)
Este de mentionat ca copilul trebuie dus la mosqee atunci cand poate sa-si faca nevoile si sa se curete singur,si cand invata ca mosqeea este un loc de pace si liniste.Sa nu alerge ,sa nu distruga lucruri, sa nu loveasca adulti...etc
sfaturi practice
-Este bine sa invatam copilul sa intre cu piciorul stang la toaleta si sa iasa cu cel drept
-Sa spuna ruga inainte de a inta la toaleta
-A se evita sa urineze din picioare
-A se curata de impuritati dupa fiecare folosire a toaletei
-Asi spala mainile cu apa si sapun
-A nu vorbi in timp ce e la toaleta
-A se evita ca fata sau spatele sa fie spre Qibla
-A se evita trantirea usii
-A nu intra in baie daca are poarta ceva pe care este inscriptionat numele lui Allah
-A folosi apa cu moderatie
-Copilul trebuie invatat sa curete baia
Intrarea si iesirea din casa:
Copilul trebuie invatat sa bata la usa celorlalti de 3 ori.Daca nu va primi permisiunea de a intra trebuie sa plece dar nu inainte de a lasa un mesaj(daca e cazul).
Batutul la usa trebuie facut usurel
In cazul in care se bate la usa lui copilul trebuie invatat sa raspunda politicos
Cand intra in casa oaspeti trebuie salutati
Usa trebuie inchisa cu blandete
Copilul trebuie sa-si sarute parinti inainte de a parasi casa si cand se intoarce.
El nu trebuie sa intre in camera fratilor sau a surorilor lui fara sa aiba permisiunea de la acestia
Sa spuna dwa(ruga) inainte de a iesi afara si sa multumeasca la intoarcere
Vinerea.
Copilul trebuie sa-si pregateasca hainele si sa doarma devreme joia.
Sa faca baia (gusl)
Sa puna hainele cele mai frumoase si sa se parfumeze
Sa-si taie unghile
Sa mearga la mosqee devreme
Sa nu treaca prin fata unei persoane care face rugaciunea
Sa trimita binecuvantari asupra profetului si companionilor si sotiilor mesagerului
Sa recite sura al Khaf
Dupa rugaciunea de vineri sa mearga sa viziteze un om bolnav,sa participe la o inmormantare,sa invete ceva,sau sa viziteze un confrate.
Sa ajute la curatirea casei
Moduri in care atelieru din casa indeplineste nevoile copilului
Cand iti privesti cu atentie copilul vei observa ca are o dorinta puternica de asi face un atelier in casa.Daca ii se da aceasta sansa el repede va trece la treaba.Cateodata el aduce in casa cutii goale,pietre deosebite,ca marime sau forma si colare,nasturi,benzi,nisip..etc si le pastreza intr-un loc privat.Cand il intrebi ce e cu ele iti raspunde ca sunt "jucariile " lui iar daca continui sa il observi vei vedea ca el pune mare pret pe ele.Au o valoare pentru el.Prin urmare dandui sansa si ajutandu-l sa-si faca acest atelier va fi capabil de asi indeplini o nevoie urgenta.
Anas a spus ca profetul Mohammad(sallallahu aleihy w salam)avea cea mai buna dispozitie pentru oameni.Mi-a dat o misiune intr-o zi si am spus: pe Allah ca nu voi merge,aveam aceasi idee in minte ca si cea care profetul mi-a comandat sa fac.Am iesit afara si m-am apropiat de niste copii care se jucau in strada,iar profetul Mohamamd(sallallahu aleihy w salam) a venit si s-a asezat langa mine.M-am uitat la el si el mi-a zambit spunandu-mi: O micutule Annas ai mers unde ti-am poruncit sa mergi?Am spus: da mesagerule am sa merg.
(muslim)
Anas(ALLAH sa aiba mila de el)a lasat misunea lui pentru a se juca cu alti copii.Deci era de asteptat ca el sa fie pedepsit,pe cand profetul Mohammad(salallahu alehi w salam) nu a fost suparat si nici nu l-a pedepsit.Aceasta ptr ca mesagerul lui Allah(sallallahu alehi w salam) a considerat nevoile copiilor prioritare si folosirea energiei lor intr-un mod cat mai bun.
Un atelier in casa satisface nevoia copiilor de a se juca,si de a avea libertate.Aceasta o vedem cand impiedicam un copilas sa mearga..el devine nervos si incearca din toate puterile sa se elibereze.
Participand cu copilul la experientele lui si ajutandu-l vom observa cum dezvoltarea lui este benefica.
Atelierul este important....dar!!!!
Ne asteptam ca o mama sa spuna: Da cred ca este necesar ca copilul meu sa aiba un atelier dar eu sunt extenuata si nu am timp pentru activitatile lui.
Femeile companioane de pe timpul profetului (sallallahu aleeihi w salam)erau femei ca si noi,mai mult erau dintr-o societate simpla unde nu exista frigider,masina de spalat,cuptor cu microunde,si totusi ele aveau grija si de animale si de copii,si mancare,spalau copii,hainele si nu s-au plans.Asta ptr ca erau protectoarele caselor lor in lipsa sotilor.
Draga mama,daca tu iti ignori copilul pentru ca esti obosita atunci cine il va ajuta pe el sa fie pe o cale buna?Cine altcineva decat o mama o poate face?
Deci ajutati-va copii sa mearga pe drumul drept.
Un tata ar putea spune: Mi-ar place ca copilul meu sa aiba un atelier si sa impart cu el experienta mea dar nu pot pentru ca sunt foarte ocupat.
Acestui tip de tata i-am spune: Stai un minut draga tata!!!Crezi tu ca esti mai ocupat decat mesagerul lui Alah(sallallahu alehi w salam)?Cu siguranta nu esti!
Profetul Mohammad(sallallahu alehi w salam) a fost insarcinat cu transmiterea mesajului de catre Allah Preainaltul, deci el a fost un exemplu,un ghid,tutore,un luptator,un profesor..etc In ciuda tuturor acestora el nu a ignorat copiii.El obisnuia sa se alature joacei lor innocente.Obisnuia sa faca competiti intre ei,ii lasa sa stea alaturi de cei mai in varsta si le dadea invataturi.Deci nu trebuie noi sa urmam exemplul profetului Mohammad(sallallahu alehi w salam)?
Draga tata tu sti ca atunci cand iti ignori copilul si nu dai importanta activitatii lui atunci ii lasi pe alti sa-l formeze(sa-l creasca).O alta parte a acestui caz este televizorul,prieteni,rudele,vecinii.Curand copilul va renunta sa creada despre tine ca vei participa la joaca lui.
Sa ceara permisiunea
O voi cei care credeti !Sa ceara ingaduinta sa intre cei pe care ii stapanesc mainile voastre drepte,precum si aceia dintre voi care nu au ajus varstnicia de trei ori,Inainte de rugaciunea
din zori,cand va scoateti vesmantele voastre de amiaza si dupa rugaciunea de seara -cele trei momente cand va dezbracati.In afara de acestea nu este nici un pacat pentru voi nici pentru ei de a pleca si de a veni unii la altii.Astfel va talcuieste Allah versetele Sale,iar Allah este Binestiutor si Intelept
(Traducerea sensurilor Quranului sfant 24:58)
A cere permisiunea este o datorie a oricarui copil sau adult.Este important pentru o familie musulmana sa pastreze decenta si bunele relatii.Aceste timpuri pe care Allah le-a evidentiat in sfantul Quran sunt de obicei timpurile in care parintii obisnuiesc sa doarma sau sa fie in relatii intime.
Unii oameni cred ca copii nu acorda atentie partilor intime ale parintilor Dar corpul trebuie acoperit chiar si in fata lor.
Anas a spus: Am fost unul dintre servitorii profetului Mohamamd odata am vrut sa intru fara ai cere permisunea iar el mi-a spus: Stai unde esti fiule,nu intra fara sa ceri permisiunea.
(al- bukhary)
Kaldah ibnul Hanbal a spus: Odata l-am vizitat pe profet si nu l-am salutat cand am intrat iar profetul Mohamad mi-a spus: Dute afara si intra din nou si spune salamu aleikom pot intra?
(Abu Dawood si Tirmidhi)
Salutul.
Familia trebuie sa-i invete pe copii cum sa-i salute pe ceilalti.Copii trebuie sa invete sa salute folosind salutul islamic..salamu aleikom si raspunderea la salut este si ea o datorie religioasa..
Mesagerul Lui Allah a fost foarte atent sa-i invete pe copii sa salute.
Profetul i-a spus odata lui Anas: O fiule.Daca mergi acasa salutati familia ....at tirmidhi
Ash-shayakhan raporteaza ca profetul MoHAMMAD cand trecea pe langa copii inotdeauna ii saluta.
Bukhary si muslim
Vecinii
Un copil are relatii cu vecini in concordanta cu etica profetului Mohamamd
de exemplu copilul nu trebuie sa iasa afara din casa lui avand in mana sa mancare sau fructe ,poate ca copii vecinilor nu isi permit sa cumpere acele produse.Copilul trebuie invatat sa manance in casa lui nu in strada.
Amro ibn Shu'ayb a spus ca tatal sau l-a auzit pe un vecin spunand ca profetul Mohamamd a spus: Daca cumperi fructe ofera si vecinilor cateva.Daca nu ,macar incearca sa nu le vada,si nu-ti lasa copii afara mancand fructele in fata altor copii sau a vecinilor.
(At-tabarani)
Urarile de bine
ABU MUSSA:Mesagerul lui Allah a spus: Credinciosi se sprijina unii pe altii ei sunt ca o constructie solida.
(Al-BuKHARY SI Muslim)
Profetul MOhammad a mai spus: Jur PE CEL in a carui maini este sufletul meu un om nu devine crerdincios inainte de a dorii pentru fratele sau ceea ce doreste pentru el insusi.
(Al-Bukhary si Muslim)
Sa dam sfaturi bune
Tameen AD-DARI : profetul Mohammad a spus:Sfatuirea buna este adavarata credinta.Companioni atunci au intrebat : cui? Profetul a spus: Musulmanilor conducatori si celor nepriceputi sa o faceti pentru dragostea fata de Allah Quranului si mesagerului Sau.
(muslim)
Jaber ibn Abdullah a spus I-am Promis mesagerului lui Allah sa-l ascult ,sa raspund ordinelor lui pe atat cat pot si sa dau sfaturi tuturor musulmanilor.Zilele au trecut si Jaberr si-a tinut promisiunea nu a uitat angajamentul care si l-a luat in legatura cu sfatuirea mulsulmanilor.El i-a sfatuit in toate conditile.Odata i-a ordoinat unui servitor sa-i cumpare un cal .servitorul i-a adus un cal de 300 dirham iar vanzatorul a venit cu servitorul la jaber pentru asi lua bani.Jber a spus vanzatorului: Calul rau valoreaza mai mult de 300 dirhami.Vrei sa-l vinzi la 400 dirhami?.Vanzatorul a spus: DA sigur abu aAbdullah.Jaber a spus ..chiar valoreaza mai mult...il vinzi pe 500 dirhami?jaber a crescut oferta pana la 800 dirhami..unii oameni se intrebau de ce jaber a procedat astfel iar el a spus ca i-a promis mesagerului lui Allah ca va da sfaturi bune fiecarui musulman.
(muslim)
Frumusetea spirituala
Abi Rafi (Alah sa aiba mila de el) a spus: L-am vazut pe trimisul lui Allah(pacea si binecuvatarea lui Allah fie asupra sa) spunand: Al-Adhan(chemarea la rugaciune) in urechile lui Husein bin Ali cand Fatima i-a dat nastere
(Abu Dawood si Termidhi )
Al-Shohab a spus despre Hussain bin Ali.Ca meseagerul lui Alah a spus: Cine adduce pe lume un copil si ii spune la urechea dreapta chemarea la rugaciune iar in urechea stanga iqama copilul va fi salvat de "om al-sabian"(o boala care loveste copii)
(Al- Baihaqie)
Imam Ibnul Qaim a spus: Scopul de a spune adhanul in urechea copilului numai Allah il cunoaste..sa faci chemarea la rugaciune exprima maretia lui Allah,marturiisrea de credinta si sLoganul islamului ca primul lucru care intra in urechile copilului sa fie monoteismul primul si ultimul lucru care ar trebui sa se pronunte la nasterea si la moartea omului.
Apoi el a adaugat…..Un beneficiu mare la spunerea adhanului este acela ca Satana abia asteapta sa vina la copil sa sufere in aceasta lume iar auzul acestor cuvinte il face mai slab..Sunt mai multe benefici dar pe care noi nu le realizam inca.
Frumusetea fizica.
Aisha(radia Alahu anha) a spus: Asma bin Abi Bakr a emigrat in medina in timp ce era insarcinata cu Abdullah bin Zobier.Cand a venit la Qib'a(un loc in medina) a dat nastere copilului,apoi l-a dus la mesagerul lui Allah care l-a asezat pe genunchi lui.Noi (spune aisha) am cauitat o curmala si i-am dat-o profetului(pacea si binecuvanterea lui Allah fie asupra sa).El a mestecat-o si apoi i-a pus-o copilului in gura..apoi a trecut cu mainile lui deasupra corpului copilului rugandu-se ptr el si l-a numit Abdullah
(Al- bUkhary si muslim)
Islamul celebreaza venirea noului nascut printr-o adunare in care rudele,vecini si prieteni sunt invitati.
Samra (Alah sa aiba mila de el)a spus: Mesagerul lui Allah(sallallahu alehi w salam) a zis: Un copil trebuie sa aiba Aqeeqa(jertfa) sa fie numit si parul sau sa se rada la 7 zile dupa nastere.
(At-Termidhi)
Amro Ibn Shoraiyh a relatat de la tatal sau si de la bunciul sau spunand: Mesagerul lui Allah(salallahu alahi w salam)a ordonat ca copilul sa fie numit, curatit,sa se aduca jertfa pentru el la 7 zile de la nasterea sa.
(At-Termidhi)
Prin urmare acesta cerebrare se face la 7 zile de la nastrea sa.Participanti dupa cum am mentionat mai sus sunt rudele,vecinii si prietenii si se pot invita oameni saraci si nevoiasi.
Traditia acestui act este urmatoarea:
-Curatarea copilului
-Ase da pomana de dragul lui sau ei
-numirea lui
-si taierea berbecului
Mancare se imparte intre ei asa incat sa ajuga tuturor si celor nevoiasi.
1.Curatarea copilului.
Al-Hakim a relatat in Mostadrak a spus: Cand noi eram binecuvantati cu nasterea unui copil in perioada pre-islamica pagana obisnuiam sa taiem un berbec ptr el,ii taiam din par si pictam pe capul sau cu sofran.
Abu Ya'la si Al-Bazar relateaza ca aisha (Allah sa fie multumit de ea)a spus: Mesagerul lui Allah a taiat 2 berbeci pentru HAsan si alti 2 pentru Husain cand aveau 7 zile de la nastere.
Scopul pentru care capul noului nascut este recomandat sa se rada este pentru faptul ca se spune ca aduci putere noului nascut..porii capului se deschid si intensifica simturile copilului.Vazul auzul si mirosul.(Se mai spune ca acest act se face in semn de adorare..cum e in haj,umrah la convertire sau la nastere..in alte conditii este interzis..numai in cazuri medicale sau la copii avand in vedere haditul (Abo Dawood) cand profetul Mohammad (salalahu alehi w salam) a vazut un copil cu capul jumatate ras si jumatate nu..iar mesagerul i-a spus "rade-l pe tot sau lasa-l pe tot" de unde se intelege clar ca copii au voie..daca pararinti acestora considera ca ptr igiena copilului e mai bine)
Un copil simte frumusetea cand parul sau este taiat,iar stiinta moderna a ---------------strat ca sunt foarte multe simturi in pielea omului,si primesc anumite tipuri de senzati,uni dintre ei simt racoare,alti usurare...etc
Curatirea.Taierea parului.:
Ibn Ishaq relateaza ca Abdullah bin Ali Bakr a spus ca Mohammad bin Ali Bin Al-Husain(Alah sa aiba mila de el) a zis:Mesagerul lui Allah (salallahu alehi w salam) a adus pentru Al-Hassan sacrificiu si apoi a rugat-o pe Fatima sa rada parul copilului sa-l cantareasca si sa transforme greutatea lui in argint apoi sa dea celor nevoiasi.
Imam Malik relateaza ca Ghaffar bin Mohammad spune ca tatal sau a zis:Fatima (Allah sa aiba mila de ea) a cantarit parul lui Hasan si Husain,Zeinab si Om Kolthoom si a dat din valoarea acestuia celor nevoiasi.
Sheikul Ad-Dahlawi (Allah sa aiba mila de el)a spus: Motivul ptr care se face acest lucru este pentru a multumi lui Allah pentru binecuvantearea care i-a fost acordata..tranformand un copil dintr-un embrion.Argintul este ales adeoarece este mai ieftin si nu aduce paguba parintilor daca acestia nu sunt bogati.
Acest lucru nu este obligatoriu este sunna si nu este nici un pacat ptr cei care nu il fac.
Numirea copilului:
Abo Dawood relateaza ca Abu Ad-Darda'a (Allah sa aiba mila de el) a spus: Mesagerul lui Allah (salallahu aleihi w salam) a spus: Veti fi chemati dupa numele voastre si dupa numele tatilor vostri in Ziua Judecati,deci alegeti nume frumoase ptr copii vostri.
Profetul Mohammad(salallahu aleihy w sala,) dispretuia numele urate si le schimba in nume frumoase Al-Bukhary relateaza de la Sa'eed bin Al- Mosaib ca bunicul sau a mers la mesagerul lui Allah(salallahu alehy w salam) iar profetul l-a intrebat: Cum te numesti? el a raspuns..eu sunt Hazan(dificil).Mesagerul lui Allah (salallahu alehi w salam) a spus: Nu,tu te vei numi Usor.
Imam Muslim relateaza ca ibn Umar a spus: Mesagerul lui Allah(salallahu aleihi w salam) a schimbat numele unei fate care se chema Aassia (femeie neascultatoare) in Jamila(Frumoasa).
Sheik al-Dahlawi Allah sa aiba mila de el a spus:Numiti-va copii cu nume musulmane care exprima monoteismul.
Copilul cand va creste trebuie sa fie mandru de numele lui ..si numindu-l dupa (profeti,companioni, urmasi dreptcredinciosi) citind el biografiile acestora poate sa le urmeze exemplul facand acte bune.
4. Sacrificiul.
Solaiman bin Ammar Al- Dabbie relateaza ca profetul MOhamamd (salallahu alehi w salam) a spus: Ficeare nou nascut trebuie sa aiba aqiqa(jertfa).Deci aduceti sacrificiu pentru ei si curatatii.
(Al Buhkary)
Imam Ahmad si At -Termidhi relateaza ca Aisha (Allah sa fie multumit de ea) a spus ca profetul Mohammad(salallahu alehi w salam) a zis: 2 berbeci egali trebui sacrificati pentru un baiat si un berbec pentru fata.
Imam Al-Khatabi a spus: Imam Ahmad BIn Hanbel a zis: Daca copilul moare inainte ca parinti sa-l numeasca si inainte de a face aqiqa pentru el copilul acela nu se va ruga ptr parinti sai.
Imam Malik a spus..este un act care nu e obligatoriu in a se aduce jertfa.Este un act de devotiune si sacrificare.Animalul trebuie sa fie sanatos..blana lui sa nu se puna in vanzare si oasele lui sa nu fie rupte.Familia poate manca din acest sacrificiu si sa se dea o parte la cei nevoiasi.
Nu este permis sa se puna sange de pe sacrificiu pe copil .
Circumcizia
Este obligatoriu ca baiatul sa fie circumcis,si recomandat ca acest lucru sa fie in a 7-zi de la nastere ,dar este obligaoriu ca aceasta sa se faca inainte de a ajunge la pubertate.
Cresterea copilului in spirit islamic.
Cand copilul trebuie sa vada cat de frumos este sa fie printre musulmani ,cum ei se aduna de dragul lui Allah in mosqei,asa ca tatalui ii revine aceasta sarcina de a-i duce pe baieti sa se familiarizeze cu acea atmosfera.
Mesagerul lui Allah(salallahu aleihi w salam) a venit odata la rugaciunea magreb sau isha in timp ce il ducea pe hasan sau husain.El a intrat l-a lasat jos pe baiat si a inceput rugaciunea.In timp ce era in sujud copilul s-a urcat in spatele sau si a stat pozitia asta mult timp.Dupa ce a terminat rugaciunea oameni l-au intrebat ce s-a intamplat ..iar acesta raspuns: Nepotul meu era pe spatele meu si nu am vrut sa-i stric joaca.
(An Nasa;i, Ahmad)
Este de mentionat ca copilul trebuie dus la mosqee atunci cand poate sa-si faca nevoile si sa se curete singur,si cand invata ca mosqeea este un loc de pace si liniste.Sa nu alerge ,sa nu distruga lucruri, sa nu loveasca adulti...etc
sfaturi practice
-Este bine sa invatam copilul sa intre cu piciorul stang la toaleta si sa iasa cu cel drept
-Sa spuna ruga inainte de a inta la toaleta
-A se evita sa urineze din picioare
-A se curata de impuritati dupa fiecare folosire a toaletei
-Asi spala mainile cu apa si sapun
-A nu vorbi in timp ce e la toaleta
-A se evita ca fata sau spatele sa fie spre Qibla
-A se evita trantirea usii
-A nu intra in baie daca are poarta ceva pe care este inscriptionat numele lui Allah
-A folosi apa cu moderatie
-Copilul trebuie invatat sa curete baia
Intrarea si iesirea din casa:
Copilul trebuie invatat sa bata la usa celorlalti de 3 ori.Daca nu va primi permisiunea de a intra trebuie sa plece dar nu inainte de a lasa un mesaj(daca e cazul).
Batutul la usa trebuie facut usurel
In cazul in care se bate la usa lui copilul trebuie invatat sa raspunda politicos
Cand intra in casa oaspeti trebuie salutati
Usa trebuie inchisa cu blandete
Copilul trebuie sa-si sarute parinti inainte de a parasi casa si cand se intoarce.
El nu trebuie sa intre in camera fratilor sau a surorilor lui fara sa aiba permisiunea de la acestia
Sa spuna dwa(ruga) inainte de a iesi afara si sa multumeasca la intoarcere
Vinerea.
Copilul trebuie sa-si pregateasca hainele si sa doarma devreme joia.
Sa faca baia (gusl)
Sa puna hainele cele mai frumoase si sa se parfumeze
Sa-si taie unghile
Sa mearga la mosqee devreme
Sa nu treaca prin fata unei persoane care face rugaciunea
Sa trimita binecuvantari asupra profetului si companionilor si sotiilor mesagerului
Sa recite sura al Khaf
Dupa rugaciunea de vineri sa mearga sa viziteze un om bolnav,sa participe la o inmormantare,sa invete ceva,sau sa viziteze un confrate.
Sa ajute la curatirea casei
Moduri in care atelieru din casa indeplineste nevoile copilului
Cand iti privesti cu atentie copilul vei observa ca are o dorinta puternica de asi face un atelier in casa.Daca ii se da aceasta sansa el repede va trece la treaba.Cateodata el aduce in casa cutii goale,pietre deosebite,ca marime sau forma si colare,nasturi,benzi,nisip..etc si le pastreza intr-un loc privat.Cand il intrebi ce e cu ele iti raspunde ca sunt "jucariile " lui iar daca continui sa il observi vei vedea ca el pune mare pret pe ele.Au o valoare pentru el.Prin urmare dandui sansa si ajutandu-l sa-si faca acest atelier va fi capabil de asi indeplini o nevoie urgenta.
Anas a spus ca profetul Mohammad(sallallahu aleihy w salam)avea cea mai buna dispozitie pentru oameni.Mi-a dat o misiune intr-o zi si am spus: pe Allah ca nu voi merge,aveam aceasi idee in minte ca si cea care profetul mi-a comandat sa fac.Am iesit afara si m-am apropiat de niste copii care se jucau in strada,iar profetul Mohamamd(sallallahu aleihy w salam) a venit si s-a asezat langa mine.M-am uitat la el si el mi-a zambit spunandu-mi: O micutule Annas ai mers unde ti-am poruncit sa mergi?Am spus: da mesagerule am sa merg.
(muslim)
Anas(ALLAH sa aiba mila de el)a lasat misunea lui pentru a se juca cu alti copii.Deci era de asteptat ca el sa fie pedepsit,pe cand profetul Mohammad(salallahu alehi w salam) nu a fost suparat si nici nu l-a pedepsit.Aceasta ptr ca mesagerul lui Allah(sallallahu alehi w salam) a considerat nevoile copiilor prioritare si folosirea energiei lor intr-un mod cat mai bun.
Un atelier in casa satisface nevoia copiilor de a se juca,si de a avea libertate.Aceasta o vedem cand impiedicam un copilas sa mearga..el devine nervos si incearca din toate puterile sa se elibereze.
Participand cu copilul la experientele lui si ajutandu-l vom observa cum dezvoltarea lui este benefica.
Atelierul este important....dar!!!!
Ne asteptam ca o mama sa spuna: Da cred ca este necesar ca copilul meu sa aiba un atelier dar eu sunt extenuata si nu am timp pentru activitatile lui.
Femeile companioane de pe timpul profetului (sallallahu aleeihi w salam)erau femei ca si noi,mai mult erau dintr-o societate simpla unde nu exista frigider,masina de spalat,cuptor cu microunde,si totusi ele aveau grija si de animale si de copii,si mancare,spalau copii,hainele si nu s-au plans.Asta ptr ca erau protectoarele caselor lor in lipsa sotilor.
Draga mama,daca tu iti ignori copilul pentru ca esti obosita atunci cine il va ajuta pe el sa fie pe o cale buna?Cine altcineva decat o mama o poate face?
Deci ajutati-va copii sa mearga pe drumul drept.
Un tata ar putea spune: Mi-ar place ca copilul meu sa aiba un atelier si sa impart cu el experienta mea dar nu pot pentru ca sunt foarte ocupat.
Acestui tip de tata i-am spune: Stai un minut draga tata!!!Crezi tu ca esti mai ocupat decat mesagerul lui Alah(sallallahu alehi w salam)?Cu siguranta nu esti!
Profetul Mohammad(sallallahu alehi w salam) a fost insarcinat cu transmiterea mesajului de catre Allah Preainaltul, deci el a fost un exemplu,un ghid,tutore,un luptator,un profesor..etc In ciuda tuturor acestora el nu a ignorat copiii.El obisnuia sa se alature joacei lor innocente.Obisnuia sa faca competiti intre ei,ii lasa sa stea alaturi de cei mai in varsta si le dadea invataturi.Deci nu trebuie noi sa urmam exemplul profetului Mohammad(sallallahu alehi w salam)?
Draga tata tu sti ca atunci cand iti ignori copilul si nu dai importanta activitatii lui atunci ii lasi pe alti sa-l formeze(sa-l creasca).O alta parte a acestui caz este televizorul,prieteni,rudele,vecinii.Curand copilul va renunta sa creada despre tine ca vei participa la joaca lui.
Parintii si copiii in Islam
Parintii si copiii in Islam
Nasterea unui copil musulman este o multumire sufleteasca pentru parinti!
Daca totul merge bine . Pentru musulmanii care si-au intemeiat familii urmeaza sa devina parinti. Emotii si bucurie. Copilul musulman este multumirea sufleteasca a parintilor .Care este ritualul islamic la nasterea unui copil musulman? Ne raspunde directorul Centrului Cultural Islamic din Bucuresti- Demirel Gemaledin . ,, Face parte din traditia profetului Muhammed (salalahu alehi wa salam) ca atunci cand se naste un baiat sa fie jertfiti 2 berbecuti, iar cand se naste o fetita un singur berbecut. Din acea carne se face mancare si sa fie data celor aflati la nevoie. Ba chiar exista un indemn la care profetul Muhammed (salalahu alehi wa salam)a spus ca oasele si carnea acelor animale sacrificate sa nu fie zdrobite si lovite pe mijloc, ci sa se taie totul de la incheieturi, ca altfel nici copilul sa nu pateasca vreun accident.Mai apoi tot din traditia profetului Muhammed (salalahu alehi wa salam) face parte acel Azan pe care copilul sa il auda la urechea dreapta ca primul lucru atunci cand se naste, deci este vorba de chemarea la rugaciune.De preferat tatal sau batranul familiei .La urechea stanga este chemarea la inceperea rugaciunii. In cea de-a saptea zi , i se taie parul copilului , este cantarit si este calculata contravaloarea parului copilului ,daca e fata in aur si pentru baieti argint.Contravaloarea greutatilor lor se imparte saracilor.,,
Nasterea unui copil musulman este o multumire sufleteasca pentru parinti!
Daca totul merge bine . Pentru musulmanii care si-au intemeiat familii urmeaza sa devina parinti. Emotii si bucurie. Copilul musulman este multumirea sufleteasca a parintilor .Care este ritualul islamic la nasterea unui copil musulman? Ne raspunde directorul Centrului Cultural Islamic din Bucuresti- Demirel Gemaledin . ,, Face parte din traditia profetului Muhammed (salalahu alehi wa salam) ca atunci cand se naste un baiat sa fie jertfiti 2 berbecuti, iar cand se naste o fetita un singur berbecut. Din acea carne se face mancare si sa fie data celor aflati la nevoie. Ba chiar exista un indemn la care profetul Muhammed (salalahu alehi wa salam)a spus ca oasele si carnea acelor animale sacrificate sa nu fie zdrobite si lovite pe mijloc, ci sa se taie totul de la incheieturi, ca altfel nici copilul sa nu pateasca vreun accident.Mai apoi tot din traditia profetului Muhammed (salalahu alehi wa salam) face parte acel Azan pe care copilul sa il auda la urechea dreapta ca primul lucru atunci cand se naste, deci este vorba de chemarea la rugaciune.De preferat tatal sau batranul familiei .La urechea stanga este chemarea la inceperea rugaciunii. In cea de-a saptea zi , i se taie parul copilului , este cantarit si este calculata contravaloarea parului copilului ,daca e fata in aur si pentru baieti argint.Contravaloarea greutatilor lor se imparte saracilor.,,
Copii in Islam
Copii in Islam
Copiii in general au nevoie de foarte multa atentie din partea parintilor, de afectiune si iubire cu atat mai mult atunci cand sunt mici.
Mama are cel mai important rol in cresterea si dezvoltarea lor. Ei o idolizeaza pe mama lor in general.
O mama musulmana dreptcredincioasa dedica timpul ei cel mai mult copiiilor. Aceasta trebuie sa ii invete de mici putin cate putin despre Islam, sa incerce sa-i obisnuiasca cu religia lor, cu regulile ei sa-i ajute sa se integreze usor usor, pentru ca atunci cand voi fi mari sa nu creeze probleme parintilor prin refuzarea religiei Islamice.
Daca este posibil este foarte bine sa mearga la scoli islamice, sa cunoasca si altii copii musulmani sa poata accepta mai usor situatia.
De asemenea trebuie invatati de mici sa posteze in Ramadhan, macar cateva ore pe zi, ca acestia sa-si obisnuiasca corpul si sa invete ce trebuie sa manance in ramadhan pentru a avea putere sa tina postul.
Putin cate putin trebuie invatati sa faca si rugaciunea, parintii sa le citeasca sure din Coran intr-un mod cat mai placut, incat sa para o poveste care le place, si ei singuri sa spuna ca vor sa-l auda din nou. Atunci cand parintii fac rugaciunea sa ia si copii langa ei sa vada si cu siguranta vor incerca si ei.
Fetitele trebuie inca de mici prin casa sa le puna mamele lor hijab, sa se obisnuiasca cu aspectul si ideea.
Baietilor trebuie sa li se faca o circumcizie, cu cat sunt mai mici cand li se face cu atat suporta si uita mai usor operatia.
Este grea cresterea copiilor, dar ofera si fericire si satisfactii din partea lor.
Sa ne dedicam cat mai mult timp copiilor nostri si sa avem un comportament rabdator si afectuos cat mai mult cu putinta.
Copiii in general au nevoie de foarte multa atentie din partea parintilor, de afectiune si iubire cu atat mai mult atunci cand sunt mici.
Mama are cel mai important rol in cresterea si dezvoltarea lor. Ei o idolizeaza pe mama lor in general.
O mama musulmana dreptcredincioasa dedica timpul ei cel mai mult copiiilor. Aceasta trebuie sa ii invete de mici putin cate putin despre Islam, sa incerce sa-i obisnuiasca cu religia lor, cu regulile ei sa-i ajute sa se integreze usor usor, pentru ca atunci cand voi fi mari sa nu creeze probleme parintilor prin refuzarea religiei Islamice.
Daca este posibil este foarte bine sa mearga la scoli islamice, sa cunoasca si altii copii musulmani sa poata accepta mai usor situatia.
De asemenea trebuie invatati de mici sa posteze in Ramadhan, macar cateva ore pe zi, ca acestia sa-si obisnuiasca corpul si sa invete ce trebuie sa manance in ramadhan pentru a avea putere sa tina postul.
Putin cate putin trebuie invatati sa faca si rugaciunea, parintii sa le citeasca sure din Coran intr-un mod cat mai placut, incat sa para o poveste care le place, si ei singuri sa spuna ca vor sa-l auda din nou. Atunci cand parintii fac rugaciunea sa ia si copii langa ei sa vada si cu siguranta vor incerca si ei.
Fetitele trebuie inca de mici prin casa sa le puna mamele lor hijab, sa se obisnuiasca cu aspectul si ideea.
Baietilor trebuie sa li se faca o circumcizie, cu cat sunt mai mici cand li se face cu atat suporta si uita mai usor operatia.
Este grea cresterea copiilor, dar ofera si fericire si satisfactii din partea lor.
Sa ne dedicam cat mai mult timp copiilor nostri si sa avem un comportament rabdator si afectuos cat mai mult cu putinta.
Traditii si Obiceiuri ale Femeilor Musulmane
Traditii si Obiceiuri ale Femeilor Musulmane
Femeia musulmană nu este una dintre acele femei
îmbrăcate, dar totuşi goale, care trăiesc în societăţile care au
deviat de la călăuzirea lui Allah. Ea se cutremură de teamă
atunci când se gândeşte la imaginea îngrozitoare pe care
Profetul – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască! – a
zugrăvit-o pentru acele femei ademenitoare, machiate şi
împodobite care s-au abătut de la calea cea dreaptă: „Locuitorii
Iadului se împart în două categorii: cei ce au o coadă
asemănătoare cu a bovinelor şi cu ea lovesc oamenii; în cea de-a doua categorie intră femeile care sunt goale chiar dacă
sunt îmbrăcate, se abat de la calea cea dreaptă şi îi seduc pe
alţii cu părul lor. Aceste femei nu vor intra în Paradis şi nu vor
simţi mireasma Paradisului, chiar dacă aceasta poate fi simţită
de la mare distanţă.”
Femeia musulmană care a fost cu adevărat îndrumată de
credinţa ei şi a primit o educaţie islamică fără cusur nu poartă
hijab-ul doar pentru că este un obicei sau o tradiţie moştenită de
la mama sau bunica ei, aşa cum unii bărbaţi sau femei (fără
minte) încearcă să-l descrie, fără a avea însă nici cea mai mică
dovadă sau logică. Femeia musulmană poartă hijab-ul datorită
credinţei că acesta este o poruncă de la Allah, revelată pentru a
o ocroti pe femeia musulmană, pentru a-i face caracterul distinct
şi pentru a o ţine departe de desfrâu sau greşeală. Aşadar ea îl
acceptă de bună voie şi cu puternică convingere, aşa cum
femeile din neamul „emigranţilor” (muhajirin) şi al
„ajutoarelor” (Ansar – cei din Medina) l-au acceptat în ziua în
care Allah a revelat porunca Sa clară şi înţeleaptă.
Conform unei relatări de Bukhari, A’işa – Pacea fie asupra
sa! – a zis: „Fie ca Allah să aibă milă de femeile
„emigrante” (muhajir). Când Allah a revelat: „şi să-şi coboare
vălurile peste piepturile lor” [Coran 24:31], ele şi-au rupt
veşmintele şi şi-au acoperit capetele şi feţele cu acestea.”
Conform unei alte relatări de Bukhari, A’işa – Pacea fie
asupra sa! – a zis: „Şi-au luat veşmintele şi le-au rupt la colţuri,
apoi şi-au acoperit capetele şi feţele cu ele.”91
Safiia bint Şaiba a zis: „Când ne aflam cu A’işa, am vorbit
despre femeile din neamul Quraiş şi despre virtuţile lor. A’işa a
zis: «Femeile din Quraiş sunt virtuoase, însă pe Allah nu am
văzut niciodată pe cineva mai virtuos sau mai strict în aderarea
la Cartea lui Allah decât femeile din Ansar. Când a fost revelată
Sura An-Nur (capitolul 24 din Coran): „şi să-şi coboare vălurile
peste piepturile lor”, bărbaţii au mers la ele şi le-au recitat
cuvintele pe care Allah le-a revelat. Fiecare bărbat a recitat apoi
soţiei, fiicei, surorii şi altor femei cu care era înrudit. Dintre
acestea, fiecare femeie s-a ridicat, şi-a luat veşmântul şi s-a
învelit cu el din credinţă în ceea ce Allah a revelat».”
Fie ca Allah să ai milă de „emigrante” şi de
„ajutoare” (femeile din Muhajirin şi din Ansar): cât de puternică
era credinţa lor şi cât de neprefăcut era islamul lor! Cât de
minunată era supunerea lor în faţa adevărului când a fost
revelat! Orice femeie care are credinţă adevărată în Allah şi în
Trimisul Său nu poate decât să urmeze exemplul acestor femei
virtuoase; ea însăşi trebuie să poarte veşmântul specific
islamului fără să o intereseze goliciunea şi desfrâul din preajma
ei. Îmi aduc aminte de o tânără studentă care purta hijab-ul şi a
cărei atitudine a fost nu mai puţin de admirat decât cea a
femeilor din Muhajirin şi Ansar – Fie ca Allah să fie mulţumit de
ele! Când o ziaristă care vizita Universitatea din Damasc a
întrebat-o despre veşmântul islamic (hijab) pe care îl purta şi
dacă nu cumva îi era prea cald, de vreme ce soarele verii
dogorea foarte tare, ea a răspuns printr-un verset: „Focul
Gheenei este mult mai dogoritor!” [Coran 9:81]
Fetele musulmane precum aceasta sunt cele care vor
clădi cămine şi familii musulmane şi vor da naştere unor
generaţii virtuoase care vor umple societatea cu elemente
constructive şi nobile. Astăzi, slavă lui Allah, sunt multe astfel de
fete.
O îmbrăcăminte adecvată pentru femeile musulmane nu a
reprezentat un lucru nou introdus de islam; acesta a existat în
toate legile lui Allah revelate mai înainte de islam. Vedem de
asemenea acest lucru în îmbrăcămintea modestă a călugăriţelor
creştine care trăiesc în lumea islamică, dar şi în Occident, şi în
faptul că femeile oamenilor Cărţii îşi acoperă capul atunci când
intră în biserică. Această respingere „modernă” a ideii că
femeile ar trebui să fie acoperite, modeste, contrazice toate
legile divine, de pe vremea profeţilor Avraam (Ibrahim), Moise
(Musa) şi Iisus (Isa) până când calea Hanifi a fost introdusă de
islam. Această atitudine este o încercare de a scăpa de
hotărârea lui Allah, pe care El a pogorât-o asupra oamenilor
de-a lungul secolelor. Această hotărâre a fost adusă neîncetat
de trimişii Săi pentru a călăuzi omenirea spre adevăr şi calea
cea dreaptă, astfel ca ei să devină o singură naţiune, care să
slăvească şi să se supună unui singur Dumnezeu:
﴾ „Oamenii nu au fost decât o singură comunitate şi apoi
s-au deosebit ei. Şi de n-ar fi fost un cuvânt rostit mai înainte de
Domnul tău, ar fi fost hotărât pentru ei [lucrul] asupra căruia ei
au avut păreri deosebite.” ﴿
[Coran 10:19]
„Şi [adu-ţi aminte] de aceea care şi-a păstrat castitatea
ei. Şi am suflat Noi asupra ei prin duhul Nostru şi am făcut din
ea şi din fiul ei semn pentru [toate] lumile. / Această credinţă a
voastră este o credinţă unică, iar Eu sunt Domnul vostru.
Aşadar, adoraţi-Mă pe Mine!” ﴿
[Coran 21:91,92]
Hotărârea luată de multe societăţi moderne ca femeile să
nu fie acoperite, ducând un trai indecent şi despuiat, este un
semn care indică cât de mult s-au abătut ei de la călăuzirea lui
Allah, nu doar în teritoriile musulmane, ci în toate statele lumii.
Pe cei din Occident poate nu îi interesează acest lucru şi ei
continuă astfel să inventeze şi mai multe mijloace de desfrâu,
fără a găsi nici o oprelişte în cărţile lor modificate. Însă
musulmanii care îl slăvesc, zi şi noapte, pe Allah, recitând din
Cartea Sa păstrată neschimbată, nu vor accepta niciodată astfel
de abateri. Nu contează cât de slabi sunt în îndeplinirea
învăţăturilor islamice, deoarece ei aud constant cuvintele
hotărâtoare ale lui Allah din Coran şi Sunna, avertizându-i pe cei
care nu se supun lui Allah şi Trimisului Său cu încercarea din
această viaţă şi cu pedeapsa aspră ce va veni în Ziua de Apoi:
﴾ „...Aceia care fug de porunca Sa, să se ferească să nu-i
lovească pe ei o nenorocire sau să nu-i lovească pe ei o osândă
dureroasă!” ﴿
[Coran 24:63]
Astfel, aceşti bărbaţi şi femei care s-au alăturat
convingerilor celor din Occident şi le-au cerut femeilor să se
descopere şi să-şi dea jos hijab-ul au eşuat lamentabil în faţa
hotărârii bărbaţilor şi femeilor renaşterii islamice care are loc în
întreaga lume. Femeile musulmane drept-călăuzite şi
bine-educate s-au întors la veşmântul lor islamic, la hijab, în
multe ţări musulmane care mai înainte fuseseră martore la
chemarea occidentalizării şi la renunţarea la hijab şi decenţă.
Ca de exemplu: adepţii lui Ataturk în Turcia, Reza Pahlevi în
Iran, Muhammed Amanullah Khan în Afghanistan, Ahmad Zogo
şi Enver Hoxha în Albania, Marcus Fahmi, Qasim Amin şi Hoda
Şa’rawi în Egipt. Unii dintre cei ce au susţinut „eliberarea”
femeilor de hijab şi modestie au renunţat acum la această
părere, ca femeile să se dezvelească şi să se amestece libere
printre bărbaţi.
Doctoriţa Nawal As-Sa’dawi, care o perioadă îndelungată
a atacat atât hijab-ul, cât şi pe cele care îl purtau, chemându-le
cu vehemenţă pe femei să renunţe la hijab, condamnă în
prezent vulgaritatea şi goliciunea indecentă a femeilor din
Occident. Ea spune: „Pe străzile Londrei [...] văd femei mai mult
goale, afişându-şi trupurile ca şi cum ar fi de vânzare.
Îmbrăcămintea are un rol, acela de a proteja trupul de mediul
înconjurător, şi nu de a ispiti. Dacă o femeie s-ar vedea ca pe o
fiinţă umană, şi nu ca pe o marfă, nu ar mai avea nevoie să-şi
arate goliciunea.”93
După o vreme, pentru doctoriţa Nawal As-Sa’dawi a
devenit evident că „vălul” ar trebui îndepărtat din mintea
oamenilor, nu de pe trup, mai ales în cazul bărbaţilor şi al
femeilor cu educaţie. Acele femei care au avut parte de mai
puţină educaţie, însă sunt inteligente şi au vederi largi, care
poartă hijab-ul, valorează de zeci de ori mai mult decât acele
femei educate, dar necugetate, care îşi descoperă chipul, capul
şi trupul, însă îşi acoperă mintea şi instinctul!
Faimosul romancier Ihsan ’Abdul-Quddus, care a inundat
piaţa literară cu poveştile lui prin care le chema pe femei să iasă
din case şi să amestece cu bărbaţii, să danseze cu ei la
petreceri şi în cluburi, a spus într-un interviu acordat ziarului
„Al-Anba’” din Kuweit (18 ianuarie 1989): „Consider că
responsabilitatea cea mai importantă a oricărei femei o
reprezintă gospodăria şi copiii. Acest lucru este valabil mai ales
pentru mine. Dacă n-ar fi fost soţia mea, nu m-aş fi putut bucura
de succes, stabilitate şi viaţă familială. Toate acestea există
deoarece ea se dedică gospodăriei şi copiilor...”
În acelaşi interviu, el a zis: „Nu mi-am imaginat niciodată
căsătoria cu o femeie care munceşte, şi sunt renumit pentru
asta, deoarece am ştiut încă de la început că gospodăria
reprezintă o povară sau responsabilitate grea pentru femei.”
Femeia musulmană nu este una dintre acele femei
îmbrăcate, dar totuşi goale, care trăiesc în societăţile care au
deviat de la călăuzirea lui Allah. Ea se cutremură de teamă
atunci când se gândeşte la imaginea îngrozitoare pe care
Profetul – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască! – a
zugrăvit-o pentru acele femei ademenitoare, machiate şi
împodobite care s-au abătut de la calea cea dreaptă: „Locuitorii
Iadului se împart în două categorii: cei ce au o coadă
asemănătoare cu a bovinelor şi cu ea lovesc oamenii; în cea de-a doua categorie intră femeile care sunt goale chiar dacă
sunt îmbrăcate, se abat de la calea cea dreaptă şi îi seduc pe
alţii cu părul lor. Aceste femei nu vor intra în Paradis şi nu vor
simţi mireasma Paradisului, chiar dacă aceasta poate fi simţită
de la mare distanţă.”
Femeia musulmană care a fost cu adevărat îndrumată de
credinţa ei şi a primit o educaţie islamică fără cusur nu poartă
hijab-ul doar pentru că este un obicei sau o tradiţie moştenită de
la mama sau bunica ei, aşa cum unii bărbaţi sau femei (fără
minte) încearcă să-l descrie, fără a avea însă nici cea mai mică
dovadă sau logică. Femeia musulmană poartă hijab-ul datorită
credinţei că acesta este o poruncă de la Allah, revelată pentru a
o ocroti pe femeia musulmană, pentru a-i face caracterul distinct
şi pentru a o ţine departe de desfrâu sau greşeală. Aşadar ea îl
acceptă de bună voie şi cu puternică convingere, aşa cum
femeile din neamul „emigranţilor” (muhajirin) şi al
„ajutoarelor” (Ansar – cei din Medina) l-au acceptat în ziua în
care Allah a revelat porunca Sa clară şi înţeleaptă.
Conform unei relatări de Bukhari, A’işa – Pacea fie asupra
sa! – a zis: „Fie ca Allah să aibă milă de femeile
„emigrante” (muhajir). Când Allah a revelat: „şi să-şi coboare
vălurile peste piepturile lor” [Coran 24:31], ele şi-au rupt
veşmintele şi şi-au acoperit capetele şi feţele cu acestea.”
Conform unei alte relatări de Bukhari, A’işa – Pacea fie
asupra sa! – a zis: „Şi-au luat veşmintele şi le-au rupt la colţuri,
apoi şi-au acoperit capetele şi feţele cu ele.”91
Safiia bint Şaiba a zis: „Când ne aflam cu A’işa, am vorbit
despre femeile din neamul Quraiş şi despre virtuţile lor. A’işa a
zis: «Femeile din Quraiş sunt virtuoase, însă pe Allah nu am
văzut niciodată pe cineva mai virtuos sau mai strict în aderarea
la Cartea lui Allah decât femeile din Ansar. Când a fost revelată
Sura An-Nur (capitolul 24 din Coran): „şi să-şi coboare vălurile
peste piepturile lor”, bărbaţii au mers la ele şi le-au recitat
cuvintele pe care Allah le-a revelat. Fiecare bărbat a recitat apoi
soţiei, fiicei, surorii şi altor femei cu care era înrudit. Dintre
acestea, fiecare femeie s-a ridicat, şi-a luat veşmântul şi s-a
învelit cu el din credinţă în ceea ce Allah a revelat».”
Fie ca Allah să ai milă de „emigrante” şi de
„ajutoare” (femeile din Muhajirin şi din Ansar): cât de puternică
era credinţa lor şi cât de neprefăcut era islamul lor! Cât de
minunată era supunerea lor în faţa adevărului când a fost
revelat! Orice femeie care are credinţă adevărată în Allah şi în
Trimisul Său nu poate decât să urmeze exemplul acestor femei
virtuoase; ea însăşi trebuie să poarte veşmântul specific
islamului fără să o intereseze goliciunea şi desfrâul din preajma
ei. Îmi aduc aminte de o tânără studentă care purta hijab-ul şi a
cărei atitudine a fost nu mai puţin de admirat decât cea a
femeilor din Muhajirin şi Ansar – Fie ca Allah să fie mulţumit de
ele! Când o ziaristă care vizita Universitatea din Damasc a
întrebat-o despre veşmântul islamic (hijab) pe care îl purta şi
dacă nu cumva îi era prea cald, de vreme ce soarele verii
dogorea foarte tare, ea a răspuns printr-un verset: „Focul
Gheenei este mult mai dogoritor!” [Coran 9:81]
Fetele musulmane precum aceasta sunt cele care vor
clădi cămine şi familii musulmane şi vor da naştere unor
generaţii virtuoase care vor umple societatea cu elemente
constructive şi nobile. Astăzi, slavă lui Allah, sunt multe astfel de
fete.
O îmbrăcăminte adecvată pentru femeile musulmane nu a
reprezentat un lucru nou introdus de islam; acesta a existat în
toate legile lui Allah revelate mai înainte de islam. Vedem de
asemenea acest lucru în îmbrăcămintea modestă a călugăriţelor
creştine care trăiesc în lumea islamică, dar şi în Occident, şi în
faptul că femeile oamenilor Cărţii îşi acoperă capul atunci când
intră în biserică. Această respingere „modernă” a ideii că
femeile ar trebui să fie acoperite, modeste, contrazice toate
legile divine, de pe vremea profeţilor Avraam (Ibrahim), Moise
(Musa) şi Iisus (Isa) până când calea Hanifi a fost introdusă de
islam. Această atitudine este o încercare de a scăpa de
hotărârea lui Allah, pe care El a pogorât-o asupra oamenilor
de-a lungul secolelor. Această hotărâre a fost adusă neîncetat
de trimişii Săi pentru a călăuzi omenirea spre adevăr şi calea
cea dreaptă, astfel ca ei să devină o singură naţiune, care să
slăvească şi să se supună unui singur Dumnezeu:
﴾ „Oamenii nu au fost decât o singură comunitate şi apoi
s-au deosebit ei. Şi de n-ar fi fost un cuvânt rostit mai înainte de
Domnul tău, ar fi fost hotărât pentru ei [lucrul] asupra căruia ei
au avut păreri deosebite.” ﴿
[Coran 10:19]
„Şi [adu-ţi aminte] de aceea care şi-a păstrat castitatea
ei. Şi am suflat Noi asupra ei prin duhul Nostru şi am făcut din
ea şi din fiul ei semn pentru [toate] lumile. / Această credinţă a
voastră este o credinţă unică, iar Eu sunt Domnul vostru.
Aşadar, adoraţi-Mă pe Mine!” ﴿
[Coran 21:91,92]
Hotărârea luată de multe societăţi moderne ca femeile să
nu fie acoperite, ducând un trai indecent şi despuiat, este un
semn care indică cât de mult s-au abătut ei de la călăuzirea lui
Allah, nu doar în teritoriile musulmane, ci în toate statele lumii.
Pe cei din Occident poate nu îi interesează acest lucru şi ei
continuă astfel să inventeze şi mai multe mijloace de desfrâu,
fără a găsi nici o oprelişte în cărţile lor modificate. Însă
musulmanii care îl slăvesc, zi şi noapte, pe Allah, recitând din
Cartea Sa păstrată neschimbată, nu vor accepta niciodată astfel
de abateri. Nu contează cât de slabi sunt în îndeplinirea
învăţăturilor islamice, deoarece ei aud constant cuvintele
hotărâtoare ale lui Allah din Coran şi Sunna, avertizându-i pe cei
care nu se supun lui Allah şi Trimisului Său cu încercarea din
această viaţă şi cu pedeapsa aspră ce va veni în Ziua de Apoi:
﴾ „...Aceia care fug de porunca Sa, să se ferească să nu-i
lovească pe ei o nenorocire sau să nu-i lovească pe ei o osândă
dureroasă!” ﴿
[Coran 24:63]
Astfel, aceşti bărbaţi şi femei care s-au alăturat
convingerilor celor din Occident şi le-au cerut femeilor să se
descopere şi să-şi dea jos hijab-ul au eşuat lamentabil în faţa
hotărârii bărbaţilor şi femeilor renaşterii islamice care are loc în
întreaga lume. Femeile musulmane drept-călăuzite şi
bine-educate s-au întors la veşmântul lor islamic, la hijab, în
multe ţări musulmane care mai înainte fuseseră martore la
chemarea occidentalizării şi la renunţarea la hijab şi decenţă.
Ca de exemplu: adepţii lui Ataturk în Turcia, Reza Pahlevi în
Iran, Muhammed Amanullah Khan în Afghanistan, Ahmad Zogo
şi Enver Hoxha în Albania, Marcus Fahmi, Qasim Amin şi Hoda
Şa’rawi în Egipt. Unii dintre cei ce au susţinut „eliberarea”
femeilor de hijab şi modestie au renunţat acum la această
părere, ca femeile să se dezvelească şi să se amestece libere
printre bărbaţi.
Doctoriţa Nawal As-Sa’dawi, care o perioadă îndelungată
a atacat atât hijab-ul, cât şi pe cele care îl purtau, chemându-le
cu vehemenţă pe femei să renunţe la hijab, condamnă în
prezent vulgaritatea şi goliciunea indecentă a femeilor din
Occident. Ea spune: „Pe străzile Londrei [...] văd femei mai mult
goale, afişându-şi trupurile ca şi cum ar fi de vânzare.
Îmbrăcămintea are un rol, acela de a proteja trupul de mediul
înconjurător, şi nu de a ispiti. Dacă o femeie s-ar vedea ca pe o
fiinţă umană, şi nu ca pe o marfă, nu ar mai avea nevoie să-şi
arate goliciunea.”93
După o vreme, pentru doctoriţa Nawal As-Sa’dawi a
devenit evident că „vălul” ar trebui îndepărtat din mintea
oamenilor, nu de pe trup, mai ales în cazul bărbaţilor şi al
femeilor cu educaţie. Acele femei care au avut parte de mai
puţină educaţie, însă sunt inteligente şi au vederi largi, care
poartă hijab-ul, valorează de zeci de ori mai mult decât acele
femei educate, dar necugetate, care îşi descoperă chipul, capul
şi trupul, însă îşi acoperă mintea şi instinctul!
Faimosul romancier Ihsan ’Abdul-Quddus, care a inundat
piaţa literară cu poveştile lui prin care le chema pe femei să iasă
din case şi să amestece cu bărbaţii, să danseze cu ei la
petreceri şi în cluburi, a spus într-un interviu acordat ziarului
„Al-Anba’” din Kuweit (18 ianuarie 1989): „Consider că
responsabilitatea cea mai importantă a oricărei femei o
reprezintă gospodăria şi copiii. Acest lucru este valabil mai ales
pentru mine. Dacă n-ar fi fost soţia mea, nu m-aş fi putut bucura
de succes, stabilitate şi viaţă familială. Toate acestea există
deoarece ea se dedică gospodăriei şi copiilor...”
În acelaşi interviu, el a zis: „Nu mi-am imaginat niciodată
căsătoria cu o femeie care munceşte, şi sunt renumit pentru
asta, deoarece am ştiut încă de la început că gospodăria
reprezintă o povară sau responsabilitate grea pentru femei.”
Femeile Musulmane in Familie
Femeile Musulmane in Familie
Islamul a acordat o importanta deosebita familiei, este de ajuns sa stim ca din Fiqh o treime i s-a acordat institutiei familiale si asta pentru ca familia este prima caramida pe care este cladita societatea in construirea unui islam maret.Si daca aceasta caramida etse puternica si cladirea va fi bine ridicata si statornica precum muntii, iar daca caramida este de calitate slaba, la fel va fi si cladirea si ea se poate prabusi cu usurinta.Cu cat familia este mai buna, cu atat si societatea este mai buna, iar daca familia este stricata si societatea este stricata. Si ce este societatea altceva decat un grup de familii?Familia este o institutie la fel ca oricare alta institutie si de aceea ea trebuie sa aiba o structura de conducere, un conducator si un inlocuitor, un comitet de conducere care are si el la randul lui un presedinte caruia ii sunt ascultate, respectate si aplicate deciziile si dorintele; acest presedinte trebuie sa cunoasca toata situatia institutiei sale si lui nu trebuie sa-i scape niciun lucru care se intampla in institutia sa.Acest conducator trebuie sa aiba un inlocuitor care sa ii preia responsabilitatile si indatoririle atunci cand el lipseste si sa ii aduca la cunostinta ce s-a intamplat in locul lui. In familia musulmana barbatul este conducatorul/ presedintele institutiei- familiei.
In limba araba termenul de zauj-a (sot/ie) este folosit atat pentru barbat cat si pentru femeie, fara nicio deosebire intre ei.De asemenea termenul de arus-is (mire/asa) este folosit atat pentru barbat cat si pentru femeie, fara nicio deosebire intre ei.Ce inseamna acest lucru?Aceasta demonstreaza o unicitate in fiinta si o unitate in intrajutorare si in urmarirea scopurilor comune. Aceasta inseamna ca sotul si sotia sunt doua suflete intr-un singur trup si ca acest trup traieste si el poate fi slabit si distrus daca credinta dispare si nu face ca sotul si sotia sa sa fie un singur trup decat credinta (islamul).In absenta credintei femeia va deveni doar o placere trecatoare, o floare care se ofileste si se va usca si va fi calcata in picioare.Acest lucru rezulta din Coran, a spus ALLAH:
"ALLAH le-a dat drept pilda pentru aceia care nu credpe sotia lui Noe si pe sotia lui Lot,care s-au aflat sub obladuirea a doi robi evlaviosi dintre robii Nostrisi care i-au viclenit pe ei,iar ei doi nu le-au putut fi de niciun ajutor la ALLAH.Si [li] s-a zis:"Intrati in Foc [laolalta] cu ceilalti care intra!"(Surat At-Tahrim: 10)``
Ele erau sotiile a doi dintre trimisii lui ALLAH, a doi robi drept-credinciosi, dar ele nu au crezut in islam , le-a lipsit credinta si nu le-a fost lor de niciun folos si de niciun ajutor la ALLAH faptul ca ele au fost sotii de profeti.
Si dusmanii islamului au vrut ca femeia sa devina o placere trecatoare si acest lucru este evident in intrunirile lor in care este tratata problematica femeii si eu le numesc (aceste intalniri) clevetiri impotriva femeii.In ele nu se trateaza problema femeii ca sotie, dar se vorbeste despre ea ca tovarasa si asociata a barbatului, ceea ce inseamna ca femeia si barbatul sunt niste parteneri, aflati impreuna intr-o calatorie care oricand se poate sfarsi. Insa islamul a dorit si doreste ca femeia sa fie tovarasa de viata a barbatului, pana la moarte (si dupa aceasta), pe lumea cealalata.De ce ei nu pomenesc termenul de "sotie"? Sau de mama? (In sensul ca atentia nu este concentrata pe acesti termeni).Oamenii refuza lucrurile care au legatura cu familia, le subestimeaza importanta si asta pentru ca, in inchipuirea lor sotul si sotia sunt incatusati in aceasta legatura din care ei trebuie sa scape. Ei vor ca acestia "sa se inalte spre orizonturi", vorbesc despre libertatile celor doi, despre libertatea femeii; si femeia sa fie libera inseamana de fapt ca ea sa fie in posesia tuturor. Dupa ce femeia se leapada de straiele familiei, de cele ale rolului sau de sotie, ea se va transforma in societate in ceva foarte urat.Astazi vedem peste tot concursuri de frumusete si folosirea femeilor in reclame fara valoare si a ajuns femeia sa fie ca o jucarie; insa in islam institutia mariajului are un alt sens, islamul este foarte atent in a forma familii foarte puternice si in familie fiecare are rolul sau si se bucura de respectul celuilalt si fiecare isi cunoaste atat drepturile cat si obligatiile.
Acela care este un practicant corect al religiei sale, asa cum isi cunoaste foarte bine drepturile, asa trebuie sa-si cunoasca si sa-si indeplineasca si indatoririle. ALLAH i-a ponegrit in Coran pe aceia care isi cunosc foarte bine drepturile, dar care cer in plus si atunci cand trebuie sa-si indeplineasca indatoririle avute devin nemultumiti si nu le convine, ba mai mult, lor le este foarte greu sa o faca pentru ca nici macar nu si le cunosc.Dar un musulman care l-a acceptat pe ALLAH Stapanul sau si islamul religia sa, va cauta inainte de toate sa stie ce indatoriri are.Si el stie ca daca in aceasta lume i se neglijeaza lui din drepturile ce i se cuvin, el le va primi in ziua de apoi; si el stie ca daca nu-si indeplineste obligatiile in aceasta lume, el si le va indeplini in ziua de apoi si asta poate inseamna ca lui sa-i fie luate din faptele bune in acea zi.
Islamul a acordat o importanta deosebita familiei, este de ajuns sa stim ca din Fiqh o treime i s-a acordat institutiei familiale si asta pentru ca familia este prima caramida pe care este cladita societatea in construirea unui islam maret.Si daca aceasta caramida etse puternica si cladirea va fi bine ridicata si statornica precum muntii, iar daca caramida este de calitate slaba, la fel va fi si cladirea si ea se poate prabusi cu usurinta.Cu cat familia este mai buna, cu atat si societatea este mai buna, iar daca familia este stricata si societatea este stricata. Si ce este societatea altceva decat un grup de familii?Familia este o institutie la fel ca oricare alta institutie si de aceea ea trebuie sa aiba o structura de conducere, un conducator si un inlocuitor, un comitet de conducere care are si el la randul lui un presedinte caruia ii sunt ascultate, respectate si aplicate deciziile si dorintele; acest presedinte trebuie sa cunoasca toata situatia institutiei sale si lui nu trebuie sa-i scape niciun lucru care se intampla in institutia sa.Acest conducator trebuie sa aiba un inlocuitor care sa ii preia responsabilitatile si indatoririle atunci cand el lipseste si sa ii aduca la cunostinta ce s-a intamplat in locul lui. In familia musulmana barbatul este conducatorul/ presedintele institutiei- familiei.
In limba araba termenul de zauj-a (sot/ie) este folosit atat pentru barbat cat si pentru femeie, fara nicio deosebire intre ei.De asemenea termenul de arus-is (mire/asa) este folosit atat pentru barbat cat si pentru femeie, fara nicio deosebire intre ei.Ce inseamna acest lucru?Aceasta demonstreaza o unicitate in fiinta si o unitate in intrajutorare si in urmarirea scopurilor comune. Aceasta inseamna ca sotul si sotia sunt doua suflete intr-un singur trup si ca acest trup traieste si el poate fi slabit si distrus daca credinta dispare si nu face ca sotul si sotia sa sa fie un singur trup decat credinta (islamul).In absenta credintei femeia va deveni doar o placere trecatoare, o floare care se ofileste si se va usca si va fi calcata in picioare.Acest lucru rezulta din Coran, a spus ALLAH:
"ALLAH le-a dat drept pilda pentru aceia care nu credpe sotia lui Noe si pe sotia lui Lot,care s-au aflat sub obladuirea a doi robi evlaviosi dintre robii Nostrisi care i-au viclenit pe ei,iar ei doi nu le-au putut fi de niciun ajutor la ALLAH.Si [li] s-a zis:"Intrati in Foc [laolalta] cu ceilalti care intra!"(Surat At-Tahrim: 10)``
Ele erau sotiile a doi dintre trimisii lui ALLAH, a doi robi drept-credinciosi, dar ele nu au crezut in islam , le-a lipsit credinta si nu le-a fost lor de niciun folos si de niciun ajutor la ALLAH faptul ca ele au fost sotii de profeti.
Si dusmanii islamului au vrut ca femeia sa devina o placere trecatoare si acest lucru este evident in intrunirile lor in care este tratata problematica femeii si eu le numesc (aceste intalniri) clevetiri impotriva femeii.In ele nu se trateaza problema femeii ca sotie, dar se vorbeste despre ea ca tovarasa si asociata a barbatului, ceea ce inseamna ca femeia si barbatul sunt niste parteneri, aflati impreuna intr-o calatorie care oricand se poate sfarsi. Insa islamul a dorit si doreste ca femeia sa fie tovarasa de viata a barbatului, pana la moarte (si dupa aceasta), pe lumea cealalata.De ce ei nu pomenesc termenul de "sotie"? Sau de mama? (In sensul ca atentia nu este concentrata pe acesti termeni).Oamenii refuza lucrurile care au legatura cu familia, le subestimeaza importanta si asta pentru ca, in inchipuirea lor sotul si sotia sunt incatusati in aceasta legatura din care ei trebuie sa scape. Ei vor ca acestia "sa se inalte spre orizonturi", vorbesc despre libertatile celor doi, despre libertatea femeii; si femeia sa fie libera inseamana de fapt ca ea sa fie in posesia tuturor. Dupa ce femeia se leapada de straiele familiei, de cele ale rolului sau de sotie, ea se va transforma in societate in ceva foarte urat.Astazi vedem peste tot concursuri de frumusete si folosirea femeilor in reclame fara valoare si a ajuns femeia sa fie ca o jucarie; insa in islam institutia mariajului are un alt sens, islamul este foarte atent in a forma familii foarte puternice si in familie fiecare are rolul sau si se bucura de respectul celuilalt si fiecare isi cunoaste atat drepturile cat si obligatiile.
Acela care este un practicant corect al religiei sale, asa cum isi cunoaste foarte bine drepturile, asa trebuie sa-si cunoasca si sa-si indeplineasca si indatoririle. ALLAH i-a ponegrit in Coran pe aceia care isi cunosc foarte bine drepturile, dar care cer in plus si atunci cand trebuie sa-si indeplineasca indatoririle avute devin nemultumiti si nu le convine, ba mai mult, lor le este foarte greu sa o faca pentru ca nici macar nu si le cunosc.Dar un musulman care l-a acceptat pe ALLAH Stapanul sau si islamul religia sa, va cauta inainte de toate sa stie ce indatoriri are.Si el stie ca daca in aceasta lume i se neglijeaza lui din drepturile ce i se cuvin, el le va primi in ziua de apoi; si el stie ca daca nu-si indeplineste obligatiile in aceasta lume, el si le va indeplini in ziua de apoi si asta poate inseamna ca lui sa-i fie luate din faptele bune in acea zi.
Femeile Musulmane in Societate
Femeile Musulmane in Societate
Femeia nu este doar cea care primeste ordine, ci si da ordine. Avem nenumarate hadisuri în care ni se relateaza cum femeile îsi exprimau opinia si le era luata în considerare, participau activ la viata publica, erau persoane independente. Identitatea femeii nu se dizolva si nici nu era definita în relatie cu cea a barbatului decât în masura în care si barbatul era definit în relatie cu femeia. Niciodata nu femeile au avut un statut de cetateni de rangul doi.
Dreptul de a lucra
- nu exista interdictie în Islam ca femeia sa nu lucreze. Femeile pot lucra ca si barbatii, dar nu trebuie, nu este necesar sa faca aceasta pentru a-si cîstiga existenta. Iar în cazul în care lucreaza trebuie platite în mod egal, la fel ca barbatii.
- exista anumite conditii: sa respecte codul islamic de îmbracaminte si sa mentina eticheta islamica atunci când intra în contact cu barbati care nu îi sunt rude. Acelasi lucru li se cere si barbatilor. Sa nu intre în conflict cu responsabilitatile materne (educarea propriilor copii). Sura – consultarea în familie. Alegerea acelor meserii care nu implica exhibarea trupului (la fel si pentru barbati), meserii permise islamic, care nu solicita fizic femeia (specific masculine). Nevoie de musulmane care sa lucreze la toate nivelele.
- ex: As-Sifa, inspector de piata, Rufayda Al-Aslamiyah (prima femeie doctor), Qibla Umm bani Ammar, Hadija (afaceri), Umm Sulaim, Umm Haram, altele (participante la lupta)...
- Profetul (Pacea si binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a permis sa lucreze si dupa revelarea versetului referitor la vesmântul islamic. Nu le-a interzis sa iasa afara din casa, ci le-a învatat cum sa se comporte în acel mediu.
Dreptul la educatie
- nu drept, ci obligatie, datorie, responsabilitate. Toti oamenii au fost înzestrati cu liber arbitru si capacitatea de discriminare între bine si rau, adevar si fals. Atât barbatii, cât si femeile se prevaleaza de aceeasi facultate de gândire intelectuala si rationala; în islam se postuleaza nu dreptul, ci obligatia musulmanului / musulmanei de a se educa si perfectiona spiritual continuu: „Este obligatoriu pentru fiecare musulman si musulmana sa studieze”. Hadis extras de Bukhari: „Oricui Allah îi doreste binele, El îi ofera cunoasterea religiei”; hadisuri extrase de Tirmidhi:„Oricine porneste pe o cale în cautarea cunoasterii, Allah îi va usura calea spre Paradis”; „Îngerii îsi coboara aripile asupra celui care studiaza/aflat în cautarea cunoasterii”; „Superioritatea binecuvântarilor celui care studiaza în raport cu cel care adora este precum superioritatea lunii pline asupra stelelor si cerului”. Iar în Coran, cunoasterea reprezinta singurul element dezirabil al acestei existente contingente, care ramâne dezirabil în mod nelimitat (în contextul principiului moderatiei care guverneaza islamul), prin consacrare divina: „Si spune: «Doamne, sporeste-mi mie stiinta!»” (Surat Ta-Ha: 114). Referitor la statutul învatatilor musulmani, care, reamintim, pot fi barbati si femei: „Allah îi va ridica cu [câteva] trepte pe aceia care cred dintre voi si pe aceia carora li s-a dat stiinta, caci Allah este Binestiutor a ceea ce faceti!” (Surat Al-Mujadila: 11); „...Spune: «Oare sunt egali cei care stiu cu aceia care nu stiu?». Însa numai aceia care au minte trag învataminte.” (Surat Az-Zumar: 9).
- sotii responsabili de educatia religioasa a femeilor si copiilor, altfel pedepsiti...
- organizarea pe vruemea Profetului (Pacea si binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a unor grupuri de studiu pentru femei, într-o zi speciala; se punea întrebari în mod liber.
- ex: ’Aisah (prima femeie jurist; principala sursa de hadisuri; excela în poezie, limba araba, istorie, literatura; vorbea foarte elocvent); peste 700 de femei de la care s-au preluat hadisuri.
- lipsa de obligativitate a îndeplinirii treburilor casnice; educatia copiilor. Rolul femeilor casnice într-o societate mercantila.
DIN PERSPECTIVA ECONOMICA
- dreptul la proprietate personala; dreptul de a poseda si dispune de banii, casele, proprietatile ei în deplina libertate, indiferent de statutul ei marital; dreptul de a cumpara, vinde, închiria propria proprietate; dreptul de a conduce si beneficia de propria afacere; dreptul de a fi întretinuta material de catre barbat.
- dreptul la mostenire: dreptul de a-si mosteni sotii sau rudele; nu poate fi schimbat (testamentul este anulat, invalid). Partea de mostenire depinde de relatia mostenitorului cu decedatul: e în functie de responsabilitatea barbatului si a femeii în familie, nu de sexul persoanei.
CASATORIA
- relatie de reciprocitate (aliati), nu relatie de putere a carei esenta e subordonarea. Ambii robi ai lui Allah: prin casatorie, femeia nu devine nici sclava, nici stapâna.
- casatoria vazuta ca binecuvântare, sursa de liniste, pace, compasiune si iubire. Dependenta reciproca, consultare, bunatate. Sanctitatea si inviolabilitatea drepturilor femeilor; Allah este martor al acestui contract; daca barbatul rupe angajamentul, rupe legamântul luat în fata lui Allah. Si femeia în aceeasi situatie.
- e valida doar daca are la baza consimtamântul ambilor soti.
- drepturile femeii: financiare (întretinere completa) si nefinanciare (respectarea conditiilor contractului, dreptul la mahr, mostenire, divort, dreptul de a face apel la curtea islamica, de a fi tratate frumos, cu respect – aspecte dependente de învataturile etice generale ale Islamului).
- îndatoririle femeii: pastrarea secretelor sotului, a intimitatii maritale; datoria de a pazi, proteja proprietatea familiei când sotul e plecat; pastrarea castitatii (valabila si pentru barbati); managamentul casei - chibzuit.
DIVORTUL
- permis, nu încurajat; cel mai neplacut dintre lucrurile permise.
- isma: când barbatul delega unilateral femeii dreptul de a divorta.
- în baza anumitor conditii specificate în contractul de casatorie.
- prin apel la curtea islamica: în caz de impotenta, boli de piele, boala incurabila, nebunie; în caz de abuz psihologic, verbal si fizic; daca nu este întretinuta material; în caz de absenta prelungita si parasire; daca barbatul e în închisoare; în caz de înselaciune sau ascundere a unor dovezi importante la momentul casatoriei.
- prin consimtamânt reciproc, acord.
- prin khula: femeia e nefericita, returneaza mahr.Custodia copiilor: mama pâna la 7 ani (dupa unii savanti: 10 ani); apoi copiii pot alege singuri. Hadis în care a fost aleasa mama.
DIN PERSPECTIVA POLITICA
- libertatea de a-si alege liderul si de a-si declara public alegerea; femeile depun juramântul de supunere / baya fata de conducator; pot participa la viata politica. Au existat femei care au detinut pozitii administrative, juridice importante; o femeie care a condus o provincie islamica (Arwa bint Ahmad, Yemen).
- femeilor li se cerea sfatul în probleme politice; Profetul (Pacea si binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) însusi le-a cerut sfatul; erau consultate în treburile importante ale statutului.
- regina Belqis în Coran. ’Aisah – mufti; a dat fatwa, a mediat în discutiile dintre companioni.
DIN PERSPECTIVA JURIDICA
- reprezentantii ambelor sexe tratate în mod egal în fata legii. În anumite circumstante, marturia femeii nu este egala cu cea a barbatului, în altele este egala, în altele este nevoie de marturia a doi barbati. Într-un singur verset se face distinctia, majoritatea versetelor nu fac referiri la gen. În acel verset se facea referire la tranzactii financiare complexe, care necesitau un limbaj aparte de afaceri. Marturii în functie de domeniul de expertiza.
- femeile au personalitate juridica; pot semna contracte, tranzactii. Sotul nu poate cheltui fara permisiunea sotiei.
POLIGAMIA
- este un act halal / permis, nu fard / obligatoriu; nu este nici încurajata, nici interzisa. Este doar o permisiune conditionata, o concesie; ca orice concesie, e deschisa abuzurilor. Nu reprezinta norma, nici macar demografic. Islamul nu a inventat-o, ci a reglementat-o si a restrictionat-o. A fost practicata în India, Arabia preislamica, Britania, Insulele Pacificului. În Vechiul Testament sunt mentionati profeti si regi poligami: Avraam (doua sotii), David (100), Solomon, Ghideon. - contextul revelarii versetului referitor la poligamie: fata orfana, dupa batalia de la Uhud. Versetul revelat pentru a preveni nedreptatile fata de orfani si adulterul.
- este o solutie practica, morala, integrala la anumite probleme. Ce alte alternative pentru a pastra o sociatate morala. Coranul s-a adresat întregii umanitati, în toate timpurile, pentru toate situatiile.
- conditie: sotul sa fie drept.
- optiuni: femeia stipuleaza în contract ca nu este de acord cu poligamia; divort prin khula. Nevoia nu legala, dar morala a barbatului de a obtine acordul femeii în caz de casatorie poligama.
Femeia nu este doar cea care primeste ordine, ci si da ordine. Avem nenumarate hadisuri în care ni se relateaza cum femeile îsi exprimau opinia si le era luata în considerare, participau activ la viata publica, erau persoane independente. Identitatea femeii nu se dizolva si nici nu era definita în relatie cu cea a barbatului decât în masura în care si barbatul era definit în relatie cu femeia. Niciodata nu femeile au avut un statut de cetateni de rangul doi.
Dreptul de a lucra
- nu exista interdictie în Islam ca femeia sa nu lucreze. Femeile pot lucra ca si barbatii, dar nu trebuie, nu este necesar sa faca aceasta pentru a-si cîstiga existenta. Iar în cazul în care lucreaza trebuie platite în mod egal, la fel ca barbatii.
- exista anumite conditii: sa respecte codul islamic de îmbracaminte si sa mentina eticheta islamica atunci când intra în contact cu barbati care nu îi sunt rude. Acelasi lucru li se cere si barbatilor. Sa nu intre în conflict cu responsabilitatile materne (educarea propriilor copii). Sura – consultarea în familie. Alegerea acelor meserii care nu implica exhibarea trupului (la fel si pentru barbati), meserii permise islamic, care nu solicita fizic femeia (specific masculine). Nevoie de musulmane care sa lucreze la toate nivelele.
- ex: As-Sifa, inspector de piata, Rufayda Al-Aslamiyah (prima femeie doctor), Qibla Umm bani Ammar, Hadija (afaceri), Umm Sulaim, Umm Haram, altele (participante la lupta)...
- Profetul (Pacea si binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a permis sa lucreze si dupa revelarea versetului referitor la vesmântul islamic. Nu le-a interzis sa iasa afara din casa, ci le-a învatat cum sa se comporte în acel mediu.
Dreptul la educatie
- nu drept, ci obligatie, datorie, responsabilitate. Toti oamenii au fost înzestrati cu liber arbitru si capacitatea de discriminare între bine si rau, adevar si fals. Atât barbatii, cât si femeile se prevaleaza de aceeasi facultate de gândire intelectuala si rationala; în islam se postuleaza nu dreptul, ci obligatia musulmanului / musulmanei de a se educa si perfectiona spiritual continuu: „Este obligatoriu pentru fiecare musulman si musulmana sa studieze”. Hadis extras de Bukhari: „Oricui Allah îi doreste binele, El îi ofera cunoasterea religiei”; hadisuri extrase de Tirmidhi:„Oricine porneste pe o cale în cautarea cunoasterii, Allah îi va usura calea spre Paradis”; „Îngerii îsi coboara aripile asupra celui care studiaza/aflat în cautarea cunoasterii”; „Superioritatea binecuvântarilor celui care studiaza în raport cu cel care adora este precum superioritatea lunii pline asupra stelelor si cerului”. Iar în Coran, cunoasterea reprezinta singurul element dezirabil al acestei existente contingente, care ramâne dezirabil în mod nelimitat (în contextul principiului moderatiei care guverneaza islamul), prin consacrare divina: „Si spune: «Doamne, sporeste-mi mie stiinta!»” (Surat Ta-Ha: 114). Referitor la statutul învatatilor musulmani, care, reamintim, pot fi barbati si femei: „Allah îi va ridica cu [câteva] trepte pe aceia care cred dintre voi si pe aceia carora li s-a dat stiinta, caci Allah este Binestiutor a ceea ce faceti!” (Surat Al-Mujadila: 11); „...Spune: «Oare sunt egali cei care stiu cu aceia care nu stiu?». Însa numai aceia care au minte trag învataminte.” (Surat Az-Zumar: 9).
- sotii responsabili de educatia religioasa a femeilor si copiilor, altfel pedepsiti...
- organizarea pe vruemea Profetului (Pacea si binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a unor grupuri de studiu pentru femei, într-o zi speciala; se punea întrebari în mod liber.
- ex: ’Aisah (prima femeie jurist; principala sursa de hadisuri; excela în poezie, limba araba, istorie, literatura; vorbea foarte elocvent); peste 700 de femei de la care s-au preluat hadisuri.
- lipsa de obligativitate a îndeplinirii treburilor casnice; educatia copiilor. Rolul femeilor casnice într-o societate mercantila.
DIN PERSPECTIVA ECONOMICA
- dreptul la proprietate personala; dreptul de a poseda si dispune de banii, casele, proprietatile ei în deplina libertate, indiferent de statutul ei marital; dreptul de a cumpara, vinde, închiria propria proprietate; dreptul de a conduce si beneficia de propria afacere; dreptul de a fi întretinuta material de catre barbat.
- dreptul la mostenire: dreptul de a-si mosteni sotii sau rudele; nu poate fi schimbat (testamentul este anulat, invalid). Partea de mostenire depinde de relatia mostenitorului cu decedatul: e în functie de responsabilitatea barbatului si a femeii în familie, nu de sexul persoanei.
CASATORIA
- relatie de reciprocitate (aliati), nu relatie de putere a carei esenta e subordonarea. Ambii robi ai lui Allah: prin casatorie, femeia nu devine nici sclava, nici stapâna.
- casatoria vazuta ca binecuvântare, sursa de liniste, pace, compasiune si iubire. Dependenta reciproca, consultare, bunatate. Sanctitatea si inviolabilitatea drepturilor femeilor; Allah este martor al acestui contract; daca barbatul rupe angajamentul, rupe legamântul luat în fata lui Allah. Si femeia în aceeasi situatie.
- e valida doar daca are la baza consimtamântul ambilor soti.
- drepturile femeii: financiare (întretinere completa) si nefinanciare (respectarea conditiilor contractului, dreptul la mahr, mostenire, divort, dreptul de a face apel la curtea islamica, de a fi tratate frumos, cu respect – aspecte dependente de învataturile etice generale ale Islamului).
- îndatoririle femeii: pastrarea secretelor sotului, a intimitatii maritale; datoria de a pazi, proteja proprietatea familiei când sotul e plecat; pastrarea castitatii (valabila si pentru barbati); managamentul casei - chibzuit.
DIVORTUL
- permis, nu încurajat; cel mai neplacut dintre lucrurile permise.
- isma: când barbatul delega unilateral femeii dreptul de a divorta.
- în baza anumitor conditii specificate în contractul de casatorie.
- prin apel la curtea islamica: în caz de impotenta, boli de piele, boala incurabila, nebunie; în caz de abuz psihologic, verbal si fizic; daca nu este întretinuta material; în caz de absenta prelungita si parasire; daca barbatul e în închisoare; în caz de înselaciune sau ascundere a unor dovezi importante la momentul casatoriei.
- prin consimtamânt reciproc, acord.
- prin khula: femeia e nefericita, returneaza mahr.Custodia copiilor: mama pâna la 7 ani (dupa unii savanti: 10 ani); apoi copiii pot alege singuri. Hadis în care a fost aleasa mama.
DIN PERSPECTIVA POLITICA
- libertatea de a-si alege liderul si de a-si declara public alegerea; femeile depun juramântul de supunere / baya fata de conducator; pot participa la viata politica. Au existat femei care au detinut pozitii administrative, juridice importante; o femeie care a condus o provincie islamica (Arwa bint Ahmad, Yemen).
- femeilor li se cerea sfatul în probleme politice; Profetul (Pacea si binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) însusi le-a cerut sfatul; erau consultate în treburile importante ale statutului.
- regina Belqis în Coran. ’Aisah – mufti; a dat fatwa, a mediat în discutiile dintre companioni.
DIN PERSPECTIVA JURIDICA
- reprezentantii ambelor sexe tratate în mod egal în fata legii. În anumite circumstante, marturia femeii nu este egala cu cea a barbatului, în altele este egala, în altele este nevoie de marturia a doi barbati. Într-un singur verset se face distinctia, majoritatea versetelor nu fac referiri la gen. În acel verset se facea referire la tranzactii financiare complexe, care necesitau un limbaj aparte de afaceri. Marturii în functie de domeniul de expertiza.
- femeile au personalitate juridica; pot semna contracte, tranzactii. Sotul nu poate cheltui fara permisiunea sotiei.
POLIGAMIA
- este un act halal / permis, nu fard / obligatoriu; nu este nici încurajata, nici interzisa. Este doar o permisiune conditionata, o concesie; ca orice concesie, e deschisa abuzurilor. Nu reprezinta norma, nici macar demografic. Islamul nu a inventat-o, ci a reglementat-o si a restrictionat-o. A fost practicata în India, Arabia preislamica, Britania, Insulele Pacificului. În Vechiul Testament sunt mentionati profeti si regi poligami: Avraam (doua sotii), David (100), Solomon, Ghideon. - contextul revelarii versetului referitor la poligamie: fata orfana, dupa batalia de la Uhud. Versetul revelat pentru a preveni nedreptatile fata de orfani si adulterul.
- este o solutie practica, morala, integrala la anumite probleme. Ce alte alternative pentru a pastra o sociatate morala. Coranul s-a adresat întregii umanitati, în toate timpurile, pentru toate situatiile.
- conditie: sotul sa fie drept.
- optiuni: femeia stipuleaza în contract ca nu este de acord cu poligamia; divort prin khula. Nevoia nu legala, dar morala a barbatului de a obtine acordul femeii în caz de casatorie poligama.
Parerile Savantilor Nemusulmani asupra Sfantului Coran
Parerile Savantilor Nemusulmani asupra Sfantului Coran
Goethe:
Coranul ocupa in mod evident o importanta pozitie intre cele mai mari carti religioase ale lumii. Desi cea mai tanara opera apartinand acestui gen de literatura, este mai minunata decat oricare alta in ceea ce priveste efectul pe care il are asupra unor mase mari de oameni. A dat nastere unei faze cu totul noi in gandirea umana si unui tip proaspat de caracter. Pentru inceput a transformat multe triburi desertice heterogene din Peninsula Arabica intr-o natiune de eroi si apoi a inceput sa creeze vastele organizatii politico-religioase ale lumii mahomedane, care se numara printre cele mai mari forte pe care Europa si Orientul trebuie sa le ia in socoteala in ziua de azi. (citat de T.P.Hughes, in “Dictionar al Islamului”)
G. Margoliouth :
O lucrare care starneste emotii atat de puternice si aparent diferite chiar si cititorului rezervat, o lucrare care nu numai ca invinge aversiunea cu care cititorul si-a inceput lectura, dar transforma acest sentiment ostil in uimire si admiratie, o asemenea lucrare nu are cum sa fie o opera a mintii omenesti si este intr-adevar o problema de mare interes pentru orice spectator care cugeta la destinele omenirii. (Introducere la J.M. Rodwell “Coran”, New York, 1977)
Dr. Steingass :
Constatarea de mai inainte vorbeste despre ipoteza acelora care considera ca Muhammed este autorul Coranului ca fiind de neconceput. Cum a putut un om, in afara de faptul ca era analfabet, sa devina cel mai important autor, in ceea ce priveste meritele literare, din cadrul intregii literature arabe ? Cum a putut sa exprime adevaruri de natura stiintifica pe care nicio alta fiinta umana nu le-a putut spune la acea vreme, si toate acestea fara sa faca nici cea mai mica greseala pe un anume subiect ? (citat de T.P. Hughes, in “Dictionar al Islamului”)
Maurice Bucaille :
Meritele de opera literara [ale Coranului] nu ar trebui poate sa fie masurate prin unele percepte preconcepute cu gust subiectiv si estetic, ci prin efectele pe care le-a avut asupra contemporanilor lui Muhammed si a concetatenilor lui. Daca a vorbit atat de puternic si de convingator catre inimile ascultatorilor incat sa sudeze pana in zilele noastre elemente centrifuge si antogoniste intr-un trup compact bine organizat, insufletit de idei cu mult mai marete decat cele care staruisera mai inainte in mintea arabilor, atunci elocventa lui a fost desavarsita, chiar si numai pentru ca a intemeiat o natiune civilizata din niste triburi salbatice si a adus un suflu nou in cadrul istoriei. (“Biblia, Coranul si Stiinta”, 1978, p. 125)
Dr. Steingass :
In prezenta incercare de a imbunatati performanta predecesorilor mei si de a da nastere unui lucru care ar putea fi acceptat ca exprimand, intr-un mod mult mai slab, ce-i drept, retorica sublima a Coranului, m-am straduit sa studiez ritmurile complexe si variate care – in afara mesajului transmis – constituie pretinderea de necontestat a Coranului de a se numara printre cele mai mari capodopere literare ale omenirii…Aceasta trasatura caracteristica, aceasta simfonie inimitabila – dupa cum a descris credinciosul Pickhall Cartea sa Sfanta, ale carei sunete misca omul pana la lacrimi si extaz – a fost aproape in totalitate ignorata de traducatorii precedenti; nu este surprinzator asadar ca tot ceea ce au tradus ei suna intradevar neinteresant si plictisitor, in comparatie cu originalul splendid impodobit. (citat de Hughes, in “Dictionar al Islamului”, p.528
Arthur J. Arberry :
Un studiu total obiectiv al lui [al Coranului], in lumina stiintei moderne, ne face sa recunoastem intelegerea dintre cele doua, asa cum s-a afirmat deja cu repetate ocazii. Ne face sa socotim ca este de neconceput ca un om de pe vremea lui Muhammed sa fie autorul unor asemenea afirmatii si asta din pricina stiintei care exista in acea vreme. Aceste considerente sunt numai o parte din ceea ce ii confera revelatiei coranice locul ei unic si il forteaza pe invatatul impartial sa admita incapacitatea lui de a oferi o explicatie care sa se bazeze numai pe argumente concrete. (“Interpretarea Coranului” Londra, Oxford University Press, 1964)
Goethe:
Coranul ocupa in mod evident o importanta pozitie intre cele mai mari carti religioase ale lumii. Desi cea mai tanara opera apartinand acestui gen de literatura, este mai minunata decat oricare alta in ceea ce priveste efectul pe care il are asupra unor mase mari de oameni. A dat nastere unei faze cu totul noi in gandirea umana si unui tip proaspat de caracter. Pentru inceput a transformat multe triburi desertice heterogene din Peninsula Arabica intr-o natiune de eroi si apoi a inceput sa creeze vastele organizatii politico-religioase ale lumii mahomedane, care se numara printre cele mai mari forte pe care Europa si Orientul trebuie sa le ia in socoteala in ziua de azi. (citat de T.P.Hughes, in “Dictionar al Islamului”)
G. Margoliouth :
O lucrare care starneste emotii atat de puternice si aparent diferite chiar si cititorului rezervat, o lucrare care nu numai ca invinge aversiunea cu care cititorul si-a inceput lectura, dar transforma acest sentiment ostil in uimire si admiratie, o asemenea lucrare nu are cum sa fie o opera a mintii omenesti si este intr-adevar o problema de mare interes pentru orice spectator care cugeta la destinele omenirii. (Introducere la J.M. Rodwell “Coran”, New York, 1977)
Dr. Steingass :
Constatarea de mai inainte vorbeste despre ipoteza acelora care considera ca Muhammed este autorul Coranului ca fiind de neconceput. Cum a putut un om, in afara de faptul ca era analfabet, sa devina cel mai important autor, in ceea ce priveste meritele literare, din cadrul intregii literature arabe ? Cum a putut sa exprime adevaruri de natura stiintifica pe care nicio alta fiinta umana nu le-a putut spune la acea vreme, si toate acestea fara sa faca nici cea mai mica greseala pe un anume subiect ? (citat de T.P. Hughes, in “Dictionar al Islamului”)
Maurice Bucaille :
Meritele de opera literara [ale Coranului] nu ar trebui poate sa fie masurate prin unele percepte preconcepute cu gust subiectiv si estetic, ci prin efectele pe care le-a avut asupra contemporanilor lui Muhammed si a concetatenilor lui. Daca a vorbit atat de puternic si de convingator catre inimile ascultatorilor incat sa sudeze pana in zilele noastre elemente centrifuge si antogoniste intr-un trup compact bine organizat, insufletit de idei cu mult mai marete decat cele care staruisera mai inainte in mintea arabilor, atunci elocventa lui a fost desavarsita, chiar si numai pentru ca a intemeiat o natiune civilizata din niste triburi salbatice si a adus un suflu nou in cadrul istoriei. (“Biblia, Coranul si Stiinta”, 1978, p. 125)
Dr. Steingass :
In prezenta incercare de a imbunatati performanta predecesorilor mei si de a da nastere unui lucru care ar putea fi acceptat ca exprimand, intr-un mod mult mai slab, ce-i drept, retorica sublima a Coranului, m-am straduit sa studiez ritmurile complexe si variate care – in afara mesajului transmis – constituie pretinderea de necontestat a Coranului de a se numara printre cele mai mari capodopere literare ale omenirii…Aceasta trasatura caracteristica, aceasta simfonie inimitabila – dupa cum a descris credinciosul Pickhall Cartea sa Sfanta, ale carei sunete misca omul pana la lacrimi si extaz – a fost aproape in totalitate ignorata de traducatorii precedenti; nu este surprinzator asadar ca tot ceea ce au tradus ei suna intradevar neinteresant si plictisitor, in comparatie cu originalul splendid impodobit. (citat de Hughes, in “Dictionar al Islamului”, p.528
Arthur J. Arberry :
Un studiu total obiectiv al lui [al Coranului], in lumina stiintei moderne, ne face sa recunoastem intelegerea dintre cele doua, asa cum s-a afirmat deja cu repetate ocazii. Ne face sa socotim ca este de neconceput ca un om de pe vremea lui Muhammed sa fie autorul unor asemenea afirmatii si asta din pricina stiintei care exista in acea vreme. Aceste considerente sunt numai o parte din ceea ce ii confera revelatiei coranice locul ei unic si il forteaza pe invatatul impartial sa admita incapacitatea lui de a oferi o explicatie care sa se bazeze numai pe argumente concrete. (“Interpretarea Coranului” Londra, Oxford University Press, 1964)
Crearea omului in Islam
Crearea omului in Islam
Omul este creat de Allah. Care a fost motivul crearii lumii este greu de spus, deoarece insasi traditia islamica nu manifesta o atitudine unanima in aceasta privinta. Dupa mutaziliti, lumea a fost creata de Allah ca semn al intelepciunii sale; misticii sustin ca opera-creatie este un act al dragostei divine sau al dorintei lui Allah de a se face cunoscut.
Coranul ii atribuie omului un loc cu totul aparte. Cuvantul om este intalnit in 45 de sure, iar la plural folosit de aproximativ 240 de ori. Surele 76 si 114 sunt dedicate in intregime omului. Crearea si originea omului sunt elemente la care se fac adeseori referiri. Toate acestea indica grija si locul important pe care il ocupa el in ordinea creatiei.
Sura 23 ne da o scurta descriere a conceptiei lui Muhammad (pacea si binecuvantarea fie asupra lui) despre felul in omul a fost creat: "Iar acum noi am creat pe om dintr-o bucata de lut, ...apoi am creat dintr-un cheag de sanange o bucata de carne si apoi am creat pe om ca pe oricare alta faptura".
Crearea omului este insotita de un alt gest din partea lui Allah, il ridica pe om la rangul de "vicerege" (khalifa) si cere totodata ingerilor sa recunoasca aceasta pozitie superioara in ierarhia fapturilor create. Ingerii refuza sa se inchine si sa recunoasca primului om vreo superioritate. Atunci Allah il pune pe Adam sa dea "toate numele"; ceea ce inseamna ca i-a dat putere peste toate.
Iblis il determina pe Adam sa paraseasca Gradina si pune vrajmasie intre oameni.
Unul din indemnurile cele mai insistente este acela de a nu perverti adevarul si mai ales de a se supune neconditionat lui Allah cel care l-a creat. Caci Allah cunoaste din vecie destinul fiecarui om. El este Cel care cauzeaza faptele fiecaruia si face pe unii sa creada iar pe altii sa nu creada. Allah cunoaste lungimea zilelor si imprejurarile in care fiecare om traieste. El indeamna pe oameni pe calea adevarului, fara ca cineva sa se poata opune.
O astfel de atitudine nu este decat pura predestinatie, desi in Coran nu intalnim deloc acest termen. Problema care se ridica in acest context este cum se impaca aceasta predestinatie absoluta cu puterea (qudrah) data omului de catre Allah cu ocazia crearii sale, putere care nu este nimic altceva decit libertatea vointei. Aceasta contradictie a fost rezolvata printr-un compromis ce trebuia sa solutioneze discordia dintre quadariti si mutaziliti, pe de o parte, si musulmani ortodocsi, pe de alta parte. Solutia a fost data de filozoful Al-Ash'ari (873-935), care invata ca Allah este singurul creator si, prin urmare, el este cel care da putere (qudrah) omului, dar si libertatea de a alege (khitiyar). Astfel, initiativa faptelor omului si savarsirea lor apartine lui Allah, insa acestea sunt facute in asa fel, incat sa corespunda puterii si liberei alegeri a omului. Aceasta putere data omului este cunoscuta sub numele de kasb, ceea ce inseamna putere de acumulare (de la verbul kasab a acumula, a castiga). Explicatia de fata pastreaza accentul traditional care se pune pe puterea lui Allah si in acelasi timp, il face pe om responsabil pentru faptele sale.
Omul este creat de Allah. Care a fost motivul crearii lumii este greu de spus, deoarece insasi traditia islamica nu manifesta o atitudine unanima in aceasta privinta. Dupa mutaziliti, lumea a fost creata de Allah ca semn al intelepciunii sale; misticii sustin ca opera-creatie este un act al dragostei divine sau al dorintei lui Allah de a se face cunoscut.
Coranul ii atribuie omului un loc cu totul aparte. Cuvantul om este intalnit in 45 de sure, iar la plural folosit de aproximativ 240 de ori. Surele 76 si 114 sunt dedicate in intregime omului. Crearea si originea omului sunt elemente la care se fac adeseori referiri. Toate acestea indica grija si locul important pe care il ocupa el in ordinea creatiei.
Sura 23 ne da o scurta descriere a conceptiei lui Muhammad (pacea si binecuvantarea fie asupra lui) despre felul in omul a fost creat: "Iar acum noi am creat pe om dintr-o bucata de lut, ...apoi am creat dintr-un cheag de sanange o bucata de carne si apoi am creat pe om ca pe oricare alta faptura".
Crearea omului este insotita de un alt gest din partea lui Allah, il ridica pe om la rangul de "vicerege" (khalifa) si cere totodata ingerilor sa recunoasca aceasta pozitie superioara in ierarhia fapturilor create. Ingerii refuza sa se inchine si sa recunoasca primului om vreo superioritate. Atunci Allah il pune pe Adam sa dea "toate numele"; ceea ce inseamna ca i-a dat putere peste toate.
Iblis il determina pe Adam sa paraseasca Gradina si pune vrajmasie intre oameni.
Unul din indemnurile cele mai insistente este acela de a nu perverti adevarul si mai ales de a se supune neconditionat lui Allah cel care l-a creat. Caci Allah cunoaste din vecie destinul fiecarui om. El este Cel care cauzeaza faptele fiecaruia si face pe unii sa creada iar pe altii sa nu creada. Allah cunoaste lungimea zilelor si imprejurarile in care fiecare om traieste. El indeamna pe oameni pe calea adevarului, fara ca cineva sa se poata opune.
O astfel de atitudine nu este decat pura predestinatie, desi in Coran nu intalnim deloc acest termen. Problema care se ridica in acest context este cum se impaca aceasta predestinatie absoluta cu puterea (qudrah) data omului de catre Allah cu ocazia crearii sale, putere care nu este nimic altceva decit libertatea vointei. Aceasta contradictie a fost rezolvata printr-un compromis ce trebuia sa solutioneze discordia dintre quadariti si mutaziliti, pe de o parte, si musulmani ortodocsi, pe de alta parte. Solutia a fost data de filozoful Al-Ash'ari (873-935), care invata ca Allah este singurul creator si, prin urmare, el este cel care da putere (qudrah) omului, dar si libertatea de a alege (khitiyar). Astfel, initiativa faptelor omului si savarsirea lor apartine lui Allah, insa acestea sunt facute in asa fel, incat sa corespunda puterii si liberei alegeri a omului. Aceasta putere data omului este cunoscuta sub numele de kasb, ceea ce inseamna putere de acumulare (de la verbul kasab a acumula, a castiga). Explicatia de fata pastreaza accentul traditional care se pune pe puterea lui Allah si in acelasi timp, il face pe om responsabil pentru faptele sale.
Comunitatea umana in Islam
Comunitatea umana in Islam
Desi in Islam Dumnezeu este conceput in termenii unei personalitati ideale, el nu accentueaza asupra necesitatii cresterii si dezvoltarii omului spre asemanarea cu El. Islamul scoate in evidenta distanta care separa pe Dumnezeu cel atotputernic de intreaga creatie.
Muhammad (pacea si binecuvantarea fie asupra lui) inlatura, nu fara greutati, sistemul tribal si izbuteste sa inlocuiasca vechile obiceiuri tribale si familiale unind pe arabi intr-o fratietate de credinta si practici care depasesc cu mult relatiile tribale. In lumina noii sale invataturi fiecare credincios, supus lui Allah, devine aproape si frate pentru toti ceilalti din comunitate. In mintea lui Muhammad (pacea si binecuvantarea fie asupra lui), Islamul s-a nascut ca fratietate locala, ca apoi sa devina o fratietate universala, iar intre membrii ei bunatatea si dreptatea sa fie ceva mai mult decat un simplu obicei sau lege. Desi Muhammad (pacea si binecuvantarea fie asupra lui) nu a reusit sa realizeze pe deplin acest ideal, el a avut totusi succes in ceea ce priveste practicarea ospitalitatii si protectiei.
Razbunarea individuala este inlocuita prin pedepse legale. Totusi, trebuie sa mentionam ca in cazuri sporadice razbunarea este permisa, dar sub forme mai indulcite. Mohamed a stimulat o atitudine mai nobila fata de viata umana interzicand practica inumana de ucidere a fetelor la nastere.
Viata credinciosului musulman, atat cea individuala cat si cea sociala, are la baza cinci principii imuabile, sau stalpi ai credintei : shahada - Marturisirea credintei; salat - rugaciunea ; zakat - milostenia; saum - postul; si hajj - pelerinajul.
a. Shahada - marturisirea credintei este fundamentul si conditia principala a tuturor celorlalte obligatii. Obligatia de baza a fiecarui credincios este sa cunoasca absoluta suveranitate a lui Dumnezeu peste viata umana si supunerea neconditionata fata de vointa absoluta a lui Dumnezeu.
b. Salat - rugaciunea este un act obligatoriu in sensul ca prin ea credinciosul recunoaste suveranitatea lui Dumnezeu, dependenta sa de el si calitatea de profet singular a lui Mohamed. Exista anumite rugaciuni prescrise care trebuie spuse de cinci ori pe zi intervale stabilite prin traditie si pe un loc curat (de aici folosirea covoarelor pe rugaciune). Respectarea orelor de rugaciune este o datorie esentiala, iar nerespectarea lor duce la inlaturarea din comunitate.
c. Zakat - milostenia intruchipeaza in contextul unor obligatii religioase si sociale datoria explicita fata de aproapele ca manifestare exterioara a credintei si supunerii fata de Dumnezeu. Milostenia este una din virtutile cele mai frecvent scoase in relief de catre Coran.
In decursul timpului, zakat a desfasurat un rol important in dezvoltarea comunitatii islamice, caci primirea de milostenie din partea noilor credinciosi pecetluia adeziunea lor la noua credinta. Sura a doua, a Vacii, care trateaza pe larg problema milosteniei, spune ca aceasta nu trebuie facuta din vanitate sau cu mandrie. Ea trebuie facuta in ascuns si fara zgarcenie, caci Dumnezeu vede toate si va rasplati fiecaruia dupa cat a dat si dupa felul in care a dat. Orice milostenie trebuie facuta cu frica de Dumnezeu. Milostenia a fost limitata, insa, doar la membrii comunitatii islamice.
d. Saum - postul priveste mai mult viata personala a credinciosului musulman. Perioada cea mai indelungata prescrisa pentru post este Ramadan, luna a 9 a din calendarul solar musulman.
e. Hajj - pelerinajul fiecare credincios sau credincioasa musulmana trebuie sa faca cel putin o data in viata un pelerinaj la Mecca. Aceapta este o indatorire inscrisa in Coran si este respectata cu sfintenie de aproape toti credinciosii musulmani. Pentru a compensa sau a da curaj celor care doresc sa faca drumul la Mecca, se vehiculeaza ideea ca cel care moare in timpul Pelerinajului este considerat martir, shahid.
Ca structura, pelerinajul meccan pastreaza modelul ultimului drum facut de Muhammad (pacea si binecuvantarea fie asupra lui) la Mecca in anul 632, inainte de moartea sa.
Pentru societatea mahomedana, familia este unul din elementele cele mai importante. Actul casatoriei este un contract si nu o stare de unitate fiintiala, asa cum este conceputa in crestinism (Si vor fi amandoi un trup).
Desi in Islam Dumnezeu este conceput in termenii unei personalitati ideale, el nu accentueaza asupra necesitatii cresterii si dezvoltarii omului spre asemanarea cu El. Islamul scoate in evidenta distanta care separa pe Dumnezeu cel atotputernic de intreaga creatie.
Muhammad (pacea si binecuvantarea fie asupra lui) inlatura, nu fara greutati, sistemul tribal si izbuteste sa inlocuiasca vechile obiceiuri tribale si familiale unind pe arabi intr-o fratietate de credinta si practici care depasesc cu mult relatiile tribale. In lumina noii sale invataturi fiecare credincios, supus lui Allah, devine aproape si frate pentru toti ceilalti din comunitate. In mintea lui Muhammad (pacea si binecuvantarea fie asupra lui), Islamul s-a nascut ca fratietate locala, ca apoi sa devina o fratietate universala, iar intre membrii ei bunatatea si dreptatea sa fie ceva mai mult decat un simplu obicei sau lege. Desi Muhammad (pacea si binecuvantarea fie asupra lui) nu a reusit sa realizeze pe deplin acest ideal, el a avut totusi succes in ceea ce priveste practicarea ospitalitatii si protectiei.
Razbunarea individuala este inlocuita prin pedepse legale. Totusi, trebuie sa mentionam ca in cazuri sporadice razbunarea este permisa, dar sub forme mai indulcite. Mohamed a stimulat o atitudine mai nobila fata de viata umana interzicand practica inumana de ucidere a fetelor la nastere.
Viata credinciosului musulman, atat cea individuala cat si cea sociala, are la baza cinci principii imuabile, sau stalpi ai credintei : shahada - Marturisirea credintei; salat - rugaciunea ; zakat - milostenia; saum - postul; si hajj - pelerinajul.
a. Shahada - marturisirea credintei este fundamentul si conditia principala a tuturor celorlalte obligatii. Obligatia de baza a fiecarui credincios este sa cunoasca absoluta suveranitate a lui Dumnezeu peste viata umana si supunerea neconditionata fata de vointa absoluta a lui Dumnezeu.
b. Salat - rugaciunea este un act obligatoriu in sensul ca prin ea credinciosul recunoaste suveranitatea lui Dumnezeu, dependenta sa de el si calitatea de profet singular a lui Mohamed. Exista anumite rugaciuni prescrise care trebuie spuse de cinci ori pe zi intervale stabilite prin traditie si pe un loc curat (de aici folosirea covoarelor pe rugaciune). Respectarea orelor de rugaciune este o datorie esentiala, iar nerespectarea lor duce la inlaturarea din comunitate.
c. Zakat - milostenia intruchipeaza in contextul unor obligatii religioase si sociale datoria explicita fata de aproapele ca manifestare exterioara a credintei si supunerii fata de Dumnezeu. Milostenia este una din virtutile cele mai frecvent scoase in relief de catre Coran.
In decursul timpului, zakat a desfasurat un rol important in dezvoltarea comunitatii islamice, caci primirea de milostenie din partea noilor credinciosi pecetluia adeziunea lor la noua credinta. Sura a doua, a Vacii, care trateaza pe larg problema milosteniei, spune ca aceasta nu trebuie facuta din vanitate sau cu mandrie. Ea trebuie facuta in ascuns si fara zgarcenie, caci Dumnezeu vede toate si va rasplati fiecaruia dupa cat a dat si dupa felul in care a dat. Orice milostenie trebuie facuta cu frica de Dumnezeu. Milostenia a fost limitata, insa, doar la membrii comunitatii islamice.
d. Saum - postul priveste mai mult viata personala a credinciosului musulman. Perioada cea mai indelungata prescrisa pentru post este Ramadan, luna a 9 a din calendarul solar musulman.
e. Hajj - pelerinajul fiecare credincios sau credincioasa musulmana trebuie sa faca cel putin o data in viata un pelerinaj la Mecca. Aceapta este o indatorire inscrisa in Coran si este respectata cu sfintenie de aproape toti credinciosii musulmani. Pentru a compensa sau a da curaj celor care doresc sa faca drumul la Mecca, se vehiculeaza ideea ca cel care moare in timpul Pelerinajului este considerat martir, shahid.
Ca structura, pelerinajul meccan pastreaza modelul ultimului drum facut de Muhammad (pacea si binecuvantarea fie asupra lui) la Mecca in anul 632, inainte de moartea sa.
Pentru societatea mahomedana, familia este unul din elementele cele mai importante. Actul casatoriei este un contract si nu o stare de unitate fiintiala, asa cum este conceputa in crestinism (Si vor fi amandoi un trup).
Scrierea Sacra in Coran
Scrierea sacra in Coran
Coranul este cuvantul lui Dumnezeu, cuvant vesnic. In cer exista Cartea pe care ingerul Gabriel a facut-o cunoscuta lui Muhammad (pacea si binecuvantarea fie asupra lui).
Cartea sacra a islamului este cunoscuta sub denumirea de Coran. Aceasta reprezinta pentru musulmani Cuvantul lui Allah (kalam Allah), intrucat Allah a fost cel care a dat-o.
Intrucat vine de la Allah, Coranul este necreat, iar autoritatea lui este absoluta nu numai in probleme religioase ci si politice, etice si chiar stiintifice. Dupa conceptia islamica, fiind un instrument al revelatiei divine, Coranul ramane dupa moartea lui Mohamed legatura unificatoare a celor credinciosi si nu o simpla amintire a personalitatii profetului si nici a Bisericii.
Cuvantul lui Dumnezeu, asa cum il avem consemnat in Coran, a fost pur si simplu dictat. Acest lucru este revelat chiar in textul Coranului unde ni se spune ca a fost revelat verbal si nu numai in semnificatia lui generala sau in idei ci in amanunt.
Potrivit traditiei islamice, Coranul a fost revelat lui Muhammad (pacea si binecuvantarea fie asupra lui) intr-un rastimp care a inceput aproximativ la anul 609 si a durat pana la moartea acestuia (632). Aceasta perioada de descoperire a suferit o intrerupere de 6 luni pana la trei ani, cunoscuta sub numele de ialmh - pauza, intrerupere. Deoarece surele (capitolele) descoperite catre sfarsitul acestei perioade poarta amprenta vizibila a unor influente iudeo-crestine se presupune ca Mohamed a folosit acest interval pentru a studia mai bine Biblia. Acest lucru nu a fost insa pe deplin stabilit. Avem totusi certitudinea ca idei crestine circulau deja in lumea araba, in special printre triburile siriene, ba mai mult decat atat, ca au existat chiar cateva comunitati crestine in inima Arabiei. In astfel de imprejurari nu se poate nega ca Mohamed ar fi fost in intregime strain de ideile mesajului crestin si de continutul Sfintei Scripturi. Prezenta atator episoade si idei biblice in Coran clarifica de altfel aceasta situatie.
In timpul vietii lui Muhammad (pacea si binecuvantarea fie asupra lui) nu a existat o aranjare sistematica a Coranului. Acesta era scris fie pe frunze de palmier, bucati de piele sau chiar bucati de piatra. Situatia aceasta a dainuit pana dupa moartea Profetului, in urma bataliei de la Ye-mama, in timpul careia multi dintre recitatorii Coranului au fost ucisi, Omar temandu-se ca nu cumva toti recitatorii sa fie exterminati intr-o alta batalie si astfel revelatiile Profetului sa se piarda, sugereaza califului Abu Bekr punerea acestora in scris. Astfel, Zeid este insarcinat sa duca la indeplinire aceasta sarcina. Manuscrisul Coranului compilat de Zeid a fost dat in pastrare vaduvei lui Mohamed, Hafsa. Acest text a fost considerat normativ in timpul califatului lui Omar.
Inaintea editarii definitive a textului Coranului au mai existat inca patru versiuni rivale. Uthman numeste din nou o comisie care sa se ocupe de redactarea unei versiuni autorizate. Coranul de astazi este rezultatul muncii acestei comisii.
Coranul este cuvantul lui Dumnezeu, cuvant vesnic. In cer exista Cartea pe care ingerul Gabriel a facut-o cunoscuta lui Muhammad (pacea si binecuvantarea fie asupra lui).
Cartea sacra a islamului este cunoscuta sub denumirea de Coran. Aceasta reprezinta pentru musulmani Cuvantul lui Allah (kalam Allah), intrucat Allah a fost cel care a dat-o.
Intrucat vine de la Allah, Coranul este necreat, iar autoritatea lui este absoluta nu numai in probleme religioase ci si politice, etice si chiar stiintifice. Dupa conceptia islamica, fiind un instrument al revelatiei divine, Coranul ramane dupa moartea lui Mohamed legatura unificatoare a celor credinciosi si nu o simpla amintire a personalitatii profetului si nici a Bisericii.
Cuvantul lui Dumnezeu, asa cum il avem consemnat in Coran, a fost pur si simplu dictat. Acest lucru este revelat chiar in textul Coranului unde ni se spune ca a fost revelat verbal si nu numai in semnificatia lui generala sau in idei ci in amanunt.
Potrivit traditiei islamice, Coranul a fost revelat lui Muhammad (pacea si binecuvantarea fie asupra lui) intr-un rastimp care a inceput aproximativ la anul 609 si a durat pana la moartea acestuia (632). Aceasta perioada de descoperire a suferit o intrerupere de 6 luni pana la trei ani, cunoscuta sub numele de ialmh - pauza, intrerupere. Deoarece surele (capitolele) descoperite catre sfarsitul acestei perioade poarta amprenta vizibila a unor influente iudeo-crestine se presupune ca Mohamed a folosit acest interval pentru a studia mai bine Biblia. Acest lucru nu a fost insa pe deplin stabilit. Avem totusi certitudinea ca idei crestine circulau deja in lumea araba, in special printre triburile siriene, ba mai mult decat atat, ca au existat chiar cateva comunitati crestine in inima Arabiei. In astfel de imprejurari nu se poate nega ca Mohamed ar fi fost in intregime strain de ideile mesajului crestin si de continutul Sfintei Scripturi. Prezenta atator episoade si idei biblice in Coran clarifica de altfel aceasta situatie.
In timpul vietii lui Muhammad (pacea si binecuvantarea fie asupra lui) nu a existat o aranjare sistematica a Coranului. Acesta era scris fie pe frunze de palmier, bucati de piele sau chiar bucati de piatra. Situatia aceasta a dainuit pana dupa moartea Profetului, in urma bataliei de la Ye-mama, in timpul careia multi dintre recitatorii Coranului au fost ucisi, Omar temandu-se ca nu cumva toti recitatorii sa fie exterminati intr-o alta batalie si astfel revelatiile Profetului sa se piarda, sugereaza califului Abu Bekr punerea acestora in scris. Astfel, Zeid este insarcinat sa duca la indeplinire aceasta sarcina. Manuscrisul Coranului compilat de Zeid a fost dat in pastrare vaduvei lui Mohamed, Hafsa. Acest text a fost considerat normativ in timpul califatului lui Omar.
Inaintea editarii definitive a textului Coranului au mai existat inca patru versiuni rivale. Uthman numeste din nou o comisie care sa se ocupe de redactarea unei versiuni autorizate. Coranul de astazi este rezultatul muncii acestei comisii.
Sacrificiile in Islam
Islamul nu favorizeaza ideea de sacrificiu, din motivele mentionate, intalnim in Coran doua situatii cand se face referire directa la sacrificiu. Prima este pusa in legatura cu incalcarea juramantului depus fata de Allah. Cel care si-a incalcat juramantul trebuie sa faca unul din urmatoarele lucruri: sa hraneasca 10 saraci cu aceeasi mancare cu care isi hraneste propria familie, sa le dea imbracaminte sau sa elibereze un prizonier. Daca nu poate duce la indeplinire nici unul din aceste acte, atunci credinciosul trebuie sa posteasca o perioada de trei zile. Cea de a doua referire este pusa in legatura cu uciderea de vanat in timpul pelerinajului. Credinciosul musulman care, aflat in pelerinaj a vanat un animal sau o pasare, trebuie sa jertfeasca un animal sau o pasare domestica de egala valoare, pentru a compensa castigul facut prin vanatoare. Ca si in primul caz, cel care a incalcat porunca Coranului trebuie, sa hraneasca zece persoane, sa sacrifice un animal sau sa posteasca.
In afara de aceste sacrificii de compensatie, care reprezinta si un act al religiei, mai intalnim mentionat in Coran un sacrificiu comemorativ, care nu are un aspect religios ci unul pur istoric. Acest sacrificiu este oficiat in timpul pelerinajului anual de la Mecca in ziua a 10-a a lunii a douasprezecea.
Potrivit traditiei coranice, Dumnezeu ar fi poruncit lui Abraam sa-l sacrifice pe Ismael si nu pe Isaac, iar locul unde acesta urma sa fie sacrificat a fost valea Mina, nu departe de Mecca. Berbecul care a fost trimis de Dumnezeu pentru jertfa ar fi coborat de pe muntele Thabir. Pentru a comemora acest eveniment din istoria religioasa a arabilor, se savarseste in fata unei multimi numeroase de credinciosi un sacrificiu care se rezuma de cele mai multe ori la o risipa de alimente vitale. Acest sacrificiu este doar un obicei national. Ceea ce mantuieste pe credinciosii musulmani nu este aceasta jertfa in sine, ci pelerinajul la Mecca.
In afara de aceste sacrificii de compensatie, care reprezinta si un act al religiei, mai intalnim mentionat in Coran un sacrificiu comemorativ, care nu are un aspect religios ci unul pur istoric. Acest sacrificiu este oficiat in timpul pelerinajului anual de la Mecca in ziua a 10-a a lunii a douasprezecea.
Potrivit traditiei coranice, Dumnezeu ar fi poruncit lui Abraam sa-l sacrifice pe Ismael si nu pe Isaac, iar locul unde acesta urma sa fie sacrificat a fost valea Mina, nu departe de Mecca. Berbecul care a fost trimis de Dumnezeu pentru jertfa ar fi coborat de pe muntele Thabir. Pentru a comemora acest eveniment din istoria religioasa a arabilor, se savarseste in fata unei multimi numeroase de credinciosi un sacrificiu care se rezuma de cele mai multe ori la o risipa de alimente vitale. Acest sacrificiu este doar un obicei national. Ceea ce mantuieste pe credinciosii musulmani nu este aceasta jertfa in sine, ci pelerinajul la Mecca.
Obiceiuri in Islam asupra nasterii casatoriei si mortii
Obiceiuri in Islam asupra nasterii casatoriei si mortii
Cand se naste un copil, musulmanii obisnuiesc sa-i sopteasca la urechi formula de marturisire a credintei musulmane: "Nu este alt Dumnezeu decat Allah...". In ziua a saptea dupa nastere se sacrifica doi berbeci sau doua capre, din a caror carne se da o parte la saraci, si se taie in chip solemn parul copilului. Sacrificiul despre care vorbim se practica la arabi si inainte de Muhammad (pacea si binecuvantarea fie asupra lui) si a fost preluat de traditia mahomedana. Tot in ziua a saptea sau in alta zi se da numele copilului, care este de obicei numele lui Mahomed, al unui membru al familiei acestuia ori al personelor importante ale traditiei musulmane. Copilul este apoi circumcis, fie in ziua a saptea, fie in a patruzecea, fie in anul al saptelea, adica la inceputul celei de a dou perioade a vietii.
Inainte de casatorie, conform unei vechi traditii, mirele trebuie sa stea un timp intr-un loc retras, fiind pazit de cavalerii sai de onoare. In ziua in care mireasa este adusa la domiciliul mirelui si in noaptea nuntii sunt implinite diferite practici cu caracter magic, menite sa fereasca pe miri de interventiile duhurilor rele si sa le aduca noroc. Dupa aceea, timp de o saptamana, sotia sta inchisa in casa, iar barbatul sta retras de societate. Dupa sapte zile, sotii implinesc un rit de purificare si numai dupa aceea incep viata obisnuita.
Cand se apropie moartea, musulmanii indeamna pe muribund sa pronunte formula marturisirii de credinta, pentru ca sa nu o uite si sa o poata spune exact cand va fi anchetat de cei doi ingeri, Nakir si Munkar. Spalarea mortului o fac doua persoane de acelasi sex cu defunctul si care cunosc bine ritul acestei operatii. Mai inainte nu se platea acestora nimic pentru munca lor, deoarece la ziua judecatii se va tine seama de fapta lor pioasa. Mortul este imbracat apoi intr-un giulgiu fara cusaturi, pentru ca la ziua invierii sa se poata aseza cu usurinta in genunchi in fata lui Allah si sa-si primeasca sentinta. Pelerinii obisnuiesc sa-si ia cu ei la Mecca viitorul giulgiu, pentru ca sa-l inmoaie in apa sfanta a izvorului Zemzem. Daca decesul s-a produs dimineata, inmormantarea se face in cursul zilei, daca nu, a doua zi de dimineata. Pe drumul spre cimitir, imamul recita versete din Coran si din cand in cand se opreste, iar credinciosii repeta in cor ultimul verset. In sfarsit, imamul se adreseaza spiritului mortului si ii cere sa-si faca marturisirea de credinta, asa cum o va face in fata lui Allah. O persoana dintre rude raspunde pentru mort: "A crezut intr-un singur Dumnezeu si in Mahomed profetul sau".
Mormintele mahomedane sunt construite in forma de firida, in asa fel incat trupul mortului sa poata sta pe partea dreapta si cu ochii in directia spre Mecca. Deasupra mormantului se ridica un musuroi de pamant sau, la cei cu bunastare, se construiesc un fel de capele boltite (qubba). In India exista morminte musulmane monumentale, construite cu mare lux de arhitectura, dar cum legea musulmana interzice mormintele somptuoase si mauzoleele, cadavrele mortilor ilustri nu se afla in monumentele insesi, ci in boltile subterane; dedesubtul sau alaturea monumentelor, satisfacandu-se astfel cerinta legii ca mormintele sa fie modeste.
Ceremoniile care urmeaza inmormantarii variaza dupa regiuni si nu se deosebesc mult de cele practicate in alte religii. Doliul nu se obisnuieste. Totusi pe alocuri se vopsesc in albastru unele vesminte sau parti ale corpului si nu se schimba vesmintele intr-un anumit interval de timp.
Cand se naste un copil, musulmanii obisnuiesc sa-i sopteasca la urechi formula de marturisire a credintei musulmane: "Nu este alt Dumnezeu decat Allah...". In ziua a saptea dupa nastere se sacrifica doi berbeci sau doua capre, din a caror carne se da o parte la saraci, si se taie in chip solemn parul copilului. Sacrificiul despre care vorbim se practica la arabi si inainte de Muhammad (pacea si binecuvantarea fie asupra lui) si a fost preluat de traditia mahomedana. Tot in ziua a saptea sau in alta zi se da numele copilului, care este de obicei numele lui Mahomed, al unui membru al familiei acestuia ori al personelor importante ale traditiei musulmane. Copilul este apoi circumcis, fie in ziua a saptea, fie in a patruzecea, fie in anul al saptelea, adica la inceputul celei de a dou perioade a vietii.
Inainte de casatorie, conform unei vechi traditii, mirele trebuie sa stea un timp intr-un loc retras, fiind pazit de cavalerii sai de onoare. In ziua in care mireasa este adusa la domiciliul mirelui si in noaptea nuntii sunt implinite diferite practici cu caracter magic, menite sa fereasca pe miri de interventiile duhurilor rele si sa le aduca noroc. Dupa aceea, timp de o saptamana, sotia sta inchisa in casa, iar barbatul sta retras de societate. Dupa sapte zile, sotii implinesc un rit de purificare si numai dupa aceea incep viata obisnuita.
Cand se apropie moartea, musulmanii indeamna pe muribund sa pronunte formula marturisirii de credinta, pentru ca sa nu o uite si sa o poata spune exact cand va fi anchetat de cei doi ingeri, Nakir si Munkar. Spalarea mortului o fac doua persoane de acelasi sex cu defunctul si care cunosc bine ritul acestei operatii. Mai inainte nu se platea acestora nimic pentru munca lor, deoarece la ziua judecatii se va tine seama de fapta lor pioasa. Mortul este imbracat apoi intr-un giulgiu fara cusaturi, pentru ca la ziua invierii sa se poata aseza cu usurinta in genunchi in fata lui Allah si sa-si primeasca sentinta. Pelerinii obisnuiesc sa-si ia cu ei la Mecca viitorul giulgiu, pentru ca sa-l inmoaie in apa sfanta a izvorului Zemzem. Daca decesul s-a produs dimineata, inmormantarea se face in cursul zilei, daca nu, a doua zi de dimineata. Pe drumul spre cimitir, imamul recita versete din Coran si din cand in cand se opreste, iar credinciosii repeta in cor ultimul verset. In sfarsit, imamul se adreseaza spiritului mortului si ii cere sa-si faca marturisirea de credinta, asa cum o va face in fata lui Allah. O persoana dintre rude raspunde pentru mort: "A crezut intr-un singur Dumnezeu si in Mahomed profetul sau".
Mormintele mahomedane sunt construite in forma de firida, in asa fel incat trupul mortului sa poata sta pe partea dreapta si cu ochii in directia spre Mecca. Deasupra mormantului se ridica un musuroi de pamant sau, la cei cu bunastare, se construiesc un fel de capele boltite (qubba). In India exista morminte musulmane monumentale, construite cu mare lux de arhitectura, dar cum legea musulmana interzice mormintele somptuoase si mauzoleele, cadavrele mortilor ilustri nu se afla in monumentele insesi, ci in boltile subterane; dedesubtul sau alaturea monumentelor, satisfacandu-se astfel cerinta legii ca mormintele sa fie modeste.
Ceremoniile care urmeaza inmormantarii variaza dupa regiuni si nu se deosebesc mult de cele practicate in alte religii. Doliul nu se obisnuieste. Totusi pe alocuri se vopsesc in albastru unele vesminte sau parti ale corpului si nu se schimba vesmintele intr-un anumit interval de timp.
Viata de Apoi in Islam
Viata de Apoi in Islam
Importanta pentru viata viitoare poate fi dedusa din repetatele referiri pe care Muhammad (pacea si binecuvantatrea fie asupra lui) le face cu privire la inviere si ziua judecatii, cand Dumnezeu, Dreptul Judecator al tuturor oamenilor, va rasplati fiecaruia dupa credinta si faptele sale. Adeseori Mahomed se numeste pe sine prevenitor, adica cel care previne pe necredinciosi ca ii asteapta pedeapsa vesnica in iad, daca ei nu se intorc la credinta intr-un singur Dumnezeu. Pentru a da semnificatie indatoririlor religioase si judecatii ultime, Coranul afirma in mod explicit ideea nemuririi sufletului: "Tot sufletul va gusta moartea, iar voi veti primi rasplata voastra in ziua invierii. Cel care va scapa de foc, va fi dus in Paradis si va fi fericit; caci ce este viata lumii decat o rasplata desarta".
Intreaga conceptie religioasa a lui Muhammad (pacea si binecuvantarea fie asupra lui) este dominata de ideea de Dumnezeu si a judecatii divine. Punand accent deosebit de mare asupra puterii absolute si asupra suprematiei lui Allah, Muhammad (pacea si binecuvantarea fie asupra lui) ajunge sa-l considere ca origine atat a binelui cat si a raului. De aici si credinta sa ca Allah a predestinat pe unii oameni pentru mantuire, iar pe altii pentru pedeapsa vesnica."Daca Allah va indruma pe cineva, el ii va deschide pieptul pentru islam, dar daca voieste sa-l duca la ratacire ii face pieptul ingust, o astfel de pedeapsa da Allah celor care nu cred".
Aceasta conceptie despre predestinatie intra in conflict cu ideea profesata de Muhammad (pacea si binecuvantarea fie asupra lui) ca Allah este milostiv in indurator : "Spune : Daca il iubiti pe Dumnezeu atunci urmati-mi mie, iar Dumnezeu va va iubi si va ierta pacatele voastre, caci Dumnezeu este Iertator si milostiv". Nu gasim in Coran o incercare de rasturnare a acestei notiuni de predestinatie. De altfel, predestinatia inlocuieste in mare masura conceptia de pacat care este considerat ca mandrie si opozitie fata de Dumnezeu. In Islam nu intalnim conceptia unui pacat cu repercusiuni asupra intregii naturi umane. Adam a pacatuit, insa pacatul nu s-a transmis urmasilor sai. Prin urmare, omul nu mosteneste o natura pacatoasa, ci doar o natura slaba. Pacatul nu este o dispozitie, ci un obicei pe care oamenii il primesc si il savarsesc datorita slabiciunii lor.
Paralel cu notiunea de predestinatie intalnim in Coran ideea de retributie dupa fapte, caci Allah are in posesia Sa carti in care trece faptele oamenilor si pe care le va folosi la ultima judecata. Dupa traditie, aceste carti sunt eterne. Coranul pare sa sugereze ca fiecare individ ar avea o carte a faptelor care ii va fi data la judecata din urma : "Cat despre cel caruia i se va da cartea pe la spate, acela va fi menit spre pieire si va arde in flacara". Credinta lui Muhammad (pacea si binecuvantarea fie asupra lui) pare sa indice ca in clipa in care omul savarseste o fapta pe pamant, buna sau rea, ea este in mod automat trecuta in cartea celui care a savarsit-o. Coranul nu ne spune, insa, in ce masura faptele omului sunt predestinate asa cum sunt predestinati oamenii in credinciosi, adica cei care urmeaza lui Muhammad (pacea si binecuvantarea fie asupra lui) si se supun lui Allah, sau necredinciosi, cei care nu au acceptat mesajul lui Muhammad (pacea si binecuvantarea fie asupra lui); sau in ce masura sunt oamenii liberi sau au libertatea de a savarsi anumite fapte care sa contribuie pozitiv la judecata.
Incepand din clipa mortii ni se spune ca ingerul mortii, ia sufletul celui care moare, si ii sopteste muribundului shahada sau marturisirea de credinta pentru a trece de judecata. Numai martirii (shahid) intra direct in rai. Munkar si Nakir pun cinci intrebari celui decedat, cum ar fi: cine este Dumnezeul celui mort; cine este Profetul, de raspunsul lor depinde soarta celui decedat.
Iadul este prezentat ca un loc de tortura, sau ca un monstru plin cu foc si apa urat mirositoare si copaci cu fructe otravitoare.
Paradisul este un loc de bucurie si fericire, cu gradini unde curg izvoare de lapte si vin, cu corturi in care se afla femei frumoase, care sunt mereu fecioare. Fericirea raiului sau pedeapsa iadului sunt vesnice. Raiul si iadul au fost create de Allah, dar nu vor inceta niciodata sa existe.
Importanta pentru viata viitoare poate fi dedusa din repetatele referiri pe care Muhammad (pacea si binecuvantatrea fie asupra lui) le face cu privire la inviere si ziua judecatii, cand Dumnezeu, Dreptul Judecator al tuturor oamenilor, va rasplati fiecaruia dupa credinta si faptele sale. Adeseori Mahomed se numeste pe sine prevenitor, adica cel care previne pe necredinciosi ca ii asteapta pedeapsa vesnica in iad, daca ei nu se intorc la credinta intr-un singur Dumnezeu. Pentru a da semnificatie indatoririlor religioase si judecatii ultime, Coranul afirma in mod explicit ideea nemuririi sufletului: "Tot sufletul va gusta moartea, iar voi veti primi rasplata voastra in ziua invierii. Cel care va scapa de foc, va fi dus in Paradis si va fi fericit; caci ce este viata lumii decat o rasplata desarta".
Intreaga conceptie religioasa a lui Muhammad (pacea si binecuvantarea fie asupra lui) este dominata de ideea de Dumnezeu si a judecatii divine. Punand accent deosebit de mare asupra puterii absolute si asupra suprematiei lui Allah, Muhammad (pacea si binecuvantarea fie asupra lui) ajunge sa-l considere ca origine atat a binelui cat si a raului. De aici si credinta sa ca Allah a predestinat pe unii oameni pentru mantuire, iar pe altii pentru pedeapsa vesnica."Daca Allah va indruma pe cineva, el ii va deschide pieptul pentru islam, dar daca voieste sa-l duca la ratacire ii face pieptul ingust, o astfel de pedeapsa da Allah celor care nu cred".
Aceasta conceptie despre predestinatie intra in conflict cu ideea profesata de Muhammad (pacea si binecuvantarea fie asupra lui) ca Allah este milostiv in indurator : "Spune : Daca il iubiti pe Dumnezeu atunci urmati-mi mie, iar Dumnezeu va va iubi si va ierta pacatele voastre, caci Dumnezeu este Iertator si milostiv". Nu gasim in Coran o incercare de rasturnare a acestei notiuni de predestinatie. De altfel, predestinatia inlocuieste in mare masura conceptia de pacat care este considerat ca mandrie si opozitie fata de Dumnezeu. In Islam nu intalnim conceptia unui pacat cu repercusiuni asupra intregii naturi umane. Adam a pacatuit, insa pacatul nu s-a transmis urmasilor sai. Prin urmare, omul nu mosteneste o natura pacatoasa, ci doar o natura slaba. Pacatul nu este o dispozitie, ci un obicei pe care oamenii il primesc si il savarsesc datorita slabiciunii lor.
Paralel cu notiunea de predestinatie intalnim in Coran ideea de retributie dupa fapte, caci Allah are in posesia Sa carti in care trece faptele oamenilor si pe care le va folosi la ultima judecata. Dupa traditie, aceste carti sunt eterne. Coranul pare sa sugereze ca fiecare individ ar avea o carte a faptelor care ii va fi data la judecata din urma : "Cat despre cel caruia i se va da cartea pe la spate, acela va fi menit spre pieire si va arde in flacara". Credinta lui Muhammad (pacea si binecuvantarea fie asupra lui) pare sa indice ca in clipa in care omul savarseste o fapta pe pamant, buna sau rea, ea este in mod automat trecuta in cartea celui care a savarsit-o. Coranul nu ne spune, insa, in ce masura faptele omului sunt predestinate asa cum sunt predestinati oamenii in credinciosi, adica cei care urmeaza lui Muhammad (pacea si binecuvantarea fie asupra lui) si se supun lui Allah, sau necredinciosi, cei care nu au acceptat mesajul lui Muhammad (pacea si binecuvantarea fie asupra lui); sau in ce masura sunt oamenii liberi sau au libertatea de a savarsi anumite fapte care sa contribuie pozitiv la judecata.
Incepand din clipa mortii ni se spune ca ingerul mortii, ia sufletul celui care moare, si ii sopteste muribundului shahada sau marturisirea de credinta pentru a trece de judecata. Numai martirii (shahid) intra direct in rai. Munkar si Nakir pun cinci intrebari celui decedat, cum ar fi: cine este Dumnezeul celui mort; cine este Profetul, de raspunsul lor depinde soarta celui decedat.
Iadul este prezentat ca un loc de tortura, sau ca un monstru plin cu foc si apa urat mirositoare si copaci cu fructe otravitoare.
Paradisul este un loc de bucurie si fericire, cu gradini unde curg izvoare de lapte si vin, cu corturi in care se afla femei frumoase, care sunt mereu fecioare. Fericirea raiului sau pedeapsa iadului sunt vesnice. Raiul si iadul au fost create de Allah, dar nu vor inceta niciodata sa existe.
Coranul a fost dezvaluit in 23 de ani
Coranul s-a dezvaluit in 23 de ani
Revelarea treptată a Coranului a făcut ca oamenii să accepte și apoi să trăiască virtuțile și aspirațiile impresionante pe care le presupunea. Faptul că totul s-a înfăptuit doar în 23 de ani este un miracol. Said Nursi a spus: "Mă întreb dacă învățații din ziua de azi s-ar duce în peninsula arabă, ar putea îndeplini în 100 de ani ceea ce Profetul a înfăptuit în doar 1 an." Campaniile de a eradica vicii precum fumatul presupun implicarea multor erudiți faimoși, a numeroase instituții și toată mass-media, dar tot dau greș. Este considerat un succes faptul că doar 20 de oameni mor pe stradă într-un an după o campanie împotriva alcoolului. Ceea ce Profetul (s.a.a.w.s) a realizat în 23 de ani, cu voia lui Dumnezeu, depășește cu mult ceea ce umanitatea a reușit să înfăptuiască de atunci.
Revelația s-a produs atunci când era nevoie de ghidare, fără a descuraja sau demoraliza: amenințarea și condamnarea au fost înlocuite de interziceri, iar îndemnul a luat locul comenzilor. De exemplu, alcoolul și alte băuturi au fost interzise în două stadii; uciderea fetițelor în două stadii, iar unirea triburilor războinice și construirea unei societăți bazate pe frăție, a fost produsă de-a lungul mai multor etape. Toate aceste reforme nu au fost exprimate prin sloganuri ci au fost pur și simplu înfăptuite.
În ziua de azi producem proiecte pe baza experiențelor din trecut și a posibilităților din viitor. Luând în considerare posibilele fluctuații economice și sociale, ne facem planuri flexibile, pentru a lăsă loc posibilelor modificări ce pot surveni. Musulmanii s-au dezvoltat treptat, adaptându-se noilor condiții, asta întâmplându-se în mod natural. Cu fiecare zi care trecea noi oameni se converteau la Islam, învățau lucruri noi, câștigau conștiința islamică, se antrenau pentru a putea respecta Islamul și astfel deveneau membrii unei societăți mai degrabă decât indivizi separați sau părți ale diferitelor clanuri. Întregile lor vieți , caracterele și personalitățile lor au fost rearanjate în concordanță cu principiile islamului și al ghidării coranice.
Regenerarea lor spirituală, morală, intelectuală și chiar psihică era de o mare anvergură. Această transformare a fost realizată printr-o sinteză bine balanțată a vieții lumești și avansării spirituale; o transformare ce s-a produs treptat, încet, dar continuu și armonios.
Revelarea treptată a Coranului a făcut ca oamenii să accepte și apoi să trăiască virtuțile și aspirațiile impresionante pe care le presupunea. Faptul că totul s-a înfăptuit doar în 23 de ani este un miracol. Said Nursi a spus: "Mă întreb dacă învățații din ziua de azi s-ar duce în peninsula arabă, ar putea îndeplini în 100 de ani ceea ce Profetul a înfăptuit în doar 1 an." Campaniile de a eradica vicii precum fumatul presupun implicarea multor erudiți faimoși, a numeroase instituții și toată mass-media, dar tot dau greș. Este considerat un succes faptul că doar 20 de oameni mor pe stradă într-un an după o campanie împotriva alcoolului. Ceea ce Profetul (s.a.a.w.s) a realizat în 23 de ani, cu voia lui Dumnezeu, depășește cu mult ceea ce umanitatea a reușit să înfăptuiască de atunci.
Revelația s-a produs atunci când era nevoie de ghidare, fără a descuraja sau demoraliza: amenințarea și condamnarea au fost înlocuite de interziceri, iar îndemnul a luat locul comenzilor. De exemplu, alcoolul și alte băuturi au fost interzise în două stadii; uciderea fetițelor în două stadii, iar unirea triburilor războinice și construirea unei societăți bazate pe frăție, a fost produsă de-a lungul mai multor etape. Toate aceste reforme nu au fost exprimate prin sloganuri ci au fost pur și simplu înfăptuite.
În ziua de azi producem proiecte pe baza experiențelor din trecut și a posibilităților din viitor. Luând în considerare posibilele fluctuații economice și sociale, ne facem planuri flexibile, pentru a lăsă loc posibilelor modificări ce pot surveni. Musulmanii s-au dezvoltat treptat, adaptându-se noilor condiții, asta întâmplându-se în mod natural. Cu fiecare zi care trecea noi oameni se converteau la Islam, învățau lucruri noi, câștigau conștiința islamică, se antrenau pentru a putea respecta Islamul și astfel deveneau membrii unei societăți mai degrabă decât indivizi separați sau părți ale diferitelor clanuri. Întregile lor vieți , caracterele și personalitățile lor au fost rearanjate în concordanță cu principiile islamului și al ghidării coranice.
Regenerarea lor spirituală, morală, intelectuală și chiar psihică era de o mare anvergură. Această transformare a fost realizată printr-o sinteză bine balanțată a vieții lumești și avansării spirituale; o transformare ce s-a produs treptat, încet, dar continuu și armonios.
Relatiile dintre musulmani si nemusulmani
Ca în toate celelalte aspecte, Islamul vrea adepţii săi să se ocupe de problema de a face prieteni dupa criteriile de merit.
Un bun musulman poate lega o prietenie cu toti oamenii buni, fie musulmani sau nemusulmani, atâta timp cât ei respectă credinţa musulmanului şi să nu fie vorba de o cauza de ameninţare la adresa sa spirituală şi morală chiar si fizica. El trebuie să evite compania celor nemusulmani sau chiar si musulmani care au caracter dubios si care face haz de religia sa.
De asemenea exista oameni nemusulmani care ii admira foarte mult pe musulmani pentru respectarea absoluta a credintei lor, pentru linistea sufleteasca si calmitatea pe care un bun musulman trebuie sa o inspire celorlalti din jur, sa stie sa se faca respectat la randul sau. Dar din nefericire sunt si nemusulmani care ii condamna pe musulmani ca fiind teroristi, bigami si violenti. Acest lucru se intampla din cauza ca au auzit prea multe cazuri nefericite in mass media sau pentru ca nu au avut alaturi de ei, in cercul lor, musulmani buni, drept credinciosi, pentru a le putea analiza bine comportamentul si a-i intreba despre adevarata esenta a Islamului. Prin urmare nu trebuie sa-i condamnam si noi pe ei la randul nostru pentru ca marea majoritate reactioneaza asa din nestiinta.
Desigur ca exista si musulmani care reactioneaza fata de nemusulmani intr-o maniera mai putin amiabila, in special cei traditionali. Ei au presupus intrucat ca este un verset din Coran (Al-Yahud al wa-Nasaraa)
care spune sa stea departe de cei de alta religie.
Prefixul "al" în arabă este folosit pentru multe scopuri oarecum la fel ca articolul hotărât în limba engleză. Ca într-un context special, expresia "musulman" ar însemna un grup special de musulmani, "evrei" şi "creştini" (Al-Yahud al wa-Nasaraa) înseamnă un grup special de evrei şi creştini care au fost facut glume si au conspirat impotriva musulmanilor.
De asemenea au presupus cuvântul Kafir, ca înseamnă toati nemusulmanii din lume. Am explicat că expresia înseamnă doar acele persoane care neagă mesajul lui Dumnezeu în ciuda faptului ca stiind clar că acesta este de la El. După întreruperea de comunicare directă a lui Dumnezeu cu omul, prin Revelaţia Divină, ca urmare a declaraţiei lui Dumnezeu că Muhammad (Allah fie multumit de el) este Trimisul Lui, ultimul, nu există nici un om si nici o dovada care sa sustina dacă este sau nu un anumit individ sau grup care a respins un mesaj stiind ca aceasta să fie de la Dumnezeu.
Coranul a declarat că succesul în continuare trebuie să fie pus nu numai la dispozitia musulmanilor, ci, de asemenea, pentru ca bine-sensul non-musulmani care nu au fost Kafir:
"Fiţi sigur că credincioşii (musulmani), evrei, creştini şi Sabians - oricine crede în Dumnezeu şi în ultima zi v-a efectua şi fapte bune, v-a fi răsplătit de Domnul lor, nu vor avea nimic sa se teama sau sa regrete "(Coran, 2:62)
Despre Hadisuri din Coran,Relatarile Profetice
Hadisuri:
Mutewatir:care a fost relatat avand in fiecare nivel al sirului mai multi naratori fiind imposibila intelegerea de a minti.
Este cel mai inalt nivel de hadis.
Ahad:hadisul care nu indeplineste conditiile celui mutewatir.
Merfwa:ceea ce i s-a atribuit Profetului Muhammad (spuse,vorbe,aprobari)
Meukuf:ceea ce i s-a atribuit unui companion
Mektua:ceea ce i s-a atribuit unui urmas a unui companion
Hasen:asemenea sahih dar nu a ajuns la nivelul lui datorita memoriei sau scrierii relatatorilor
Hasen si Sahih reprezinta pentru noi cele mai puternice argumente.
Hadisul slab-daif
-hadisul nu indeplineste conditiei hadisului hasen
-poate fii slab din cauza unor probleme in isnad
-are mai multe nivele
-hadisul slab poate fii pus in practica in cazurile de evidentiere a binefacerii faptelor bune cu conditii:sa nu fie prea slab,sa aiba baza in legislatia islamica,sa nu se considere atunci cand este relatat ca fiind autentic.
-se pot relata hadisurile slabe in afara de cele nascocite cu doua conditii:sa nu fie despre credinta ,despre permis si interzis.
Tipurile de hadisuri slabe din cauza unei lipse in isnad:
-muallek: a carui inceput din sir lipsesc sau au fost sterse un relatator sau mai multi
-mursel:la sfarsit lipseste un companion
-muaddal-lipseste unul sau mai multi relatatori
-munkatia3-hadisul a carui sir a fost sters
-mudellis:are o problema ascunsa in sir si pare corect
-mursel khafi: relatat de un companion dar s-au intalnit dar nu s-a realizat transmiterea de hadisuri
Alte tipuri de hadisuri slabe
-meudua:minciuna ce i s-a atribuit Profetului Muhammad pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa
-metruk:hadis in sirul caruia se stie ca unul este mincinos
-munker:care are in sir o persoana cunoscuta ca avand unele insusiri ale nelegiuitilor
-muallel:in a carui metn exista o problema ascunsa chiar daca in aparenta pare corect
-muderrej: ordinea sirului a fost modificata sau in metn s-a introdus ce nu facea parte
-saaz:care contrazice pe unul mai puternic
Alte hadisuri bune:
-meklub:a carui isnad sau metn s-au inversat cuvintele
-muttarit:care a fost relatat din mai multe cai fiind la fel la putere
[b]Abu Huraira a relata ca l-a auzit pe Profet (pacea si binecuvantarea fie asupra lui):
“Spuneti-mi daca la usa unuia dintre voi ar curge un parau in care s-ar imbaia de cinci ori pe zi,ar mai ramane vreo urma de murdarie pe trupul lui?Ei au raspuns:N-ar mai ramane urma de murdarie.El a zis:La fel este si in cazul rugaciunilor facute de 5 ori pe zi.Allah sterge toate pacatele datorita acestora.”
[b]Abu Huraira a relatat ca Trimisul lui Allah(Saw)a zis: “Cele cinci rugaciuni de vineri pana vineri sterg pacatele din trecut ,atata timp cat nu se comite pacate mari.”
Abu Musa a relatat ca Trimisul lui Allah(Saw)a zis: “Cel ce face rugaciunea la cele doua ore racoroase,va intra in rai.” (Convenit)
Abu Huraira a relatat ca Trimisul lui Allah(Saw)a zis: “Ingerii vin pe rand sa va vada ,la ceas de noapte si la ceas de zi si se aduna cu totii la rugaciunele de la crapatul zorilor si dupa-masa.Cei ce si-au petrecut noaptea printre voi se inalta la cer si Domnul lor,care le stie pe toate,intreaba:In ce stare i-ati lasat pe slujitorii mei?Ei raspund:I-am lasat rugandu-se si i-am gasit rugandu-se”.
Buraida relateaza ca Trimisul lui Allah(saw) a zis: “Cel ce nu face rugaciunea de dupa-amiaza ,faptele lui nu mai au nici o valoare.”
Abu Huraira a relatat ca Trimisul lui Allah(Saw)a zis:”Ingerii invoca binecuvantarile asupra oricaruia dintre voi,atata vreme cat se afla intr-un loc de rugaciune si intr-o stare de curatenie.Ei zic:”O ,Allah!Iarta-l,o,Allah!Ai mila de el” (Bukhari)
Abu Huraira a relatat ca Trimisul lui Allah(Saw)a zis: “Nici o rugaciune nu este mai chinuitoare pentru ipocriti decat rugaciunea de la crapatul zorilor si rugaciunea de noapte(isha).Daca oamenii ar stii ce binecuvantare se afla in ele ar veni si taras sa se roage.”
Jabir a relatat ca Profetul(saw) a zis: “Ceea ce ne deosebeste pe noi de necredinciosi si ipocriti este angajamentul nostru la rugaciune.Cel ce o leapada,devine un necredincios.”
Abu Huraira a relatat ca Trimisul lui Allah(Saw)a zis: “Prima dintre faptele pentru care omul va fii chemat sa dea socoteala in Ziua Invierii ,va fii rugaciunea.Daca este asa cum se cuvine ,el va fii aparat si va avea succes ,dar daca este gresita ,el va fii nenorocit si sarac.Daca se gaseste vreo greseala in rugaciunile ,Domnul Cel Binecuvantat si Preainalt va da porunca pentru a vedea daca slujitorul Sau a spus vreo rugaciune libera ,care sa completeze lipsa de la rugaciunile impuse.Apoi restul faptelor sale,vor fii cercetate in acelasi fel.”
Mutewatir:care a fost relatat avand in fiecare nivel al sirului mai multi naratori fiind imposibila intelegerea de a minti.
Este cel mai inalt nivel de hadis.
Ahad:hadisul care nu indeplineste conditiile celui mutewatir.
Merfwa:ceea ce i s-a atribuit Profetului Muhammad (spuse,vorbe,aprobari)
Meukuf:ceea ce i s-a atribuit unui companion
Mektua:ceea ce i s-a atribuit unui urmas a unui companion
Hasen:asemenea sahih dar nu a ajuns la nivelul lui datorita memoriei sau scrierii relatatorilor
Hasen si Sahih reprezinta pentru noi cele mai puternice argumente.
Hadisul slab-daif
-hadisul nu indeplineste conditiei hadisului hasen
-poate fii slab din cauza unor probleme in isnad
-are mai multe nivele
-hadisul slab poate fii pus in practica in cazurile de evidentiere a binefacerii faptelor bune cu conditii:sa nu fie prea slab,sa aiba baza in legislatia islamica,sa nu se considere atunci cand este relatat ca fiind autentic.
-se pot relata hadisurile slabe in afara de cele nascocite cu doua conditii:sa nu fie despre credinta ,despre permis si interzis.
Tipurile de hadisuri slabe din cauza unei lipse in isnad:
-muallek: a carui inceput din sir lipsesc sau au fost sterse un relatator sau mai multi
-mursel:la sfarsit lipseste un companion
-muaddal-lipseste unul sau mai multi relatatori
-munkatia3-hadisul a carui sir a fost sters
-mudellis:are o problema ascunsa in sir si pare corect
-mursel khafi: relatat de un companion dar s-au intalnit dar nu s-a realizat transmiterea de hadisuri
Alte tipuri de hadisuri slabe
-meudua:minciuna ce i s-a atribuit Profetului Muhammad pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa
-metruk:hadis in sirul caruia se stie ca unul este mincinos
-munker:care are in sir o persoana cunoscuta ca avand unele insusiri ale nelegiuitilor
-muallel:in a carui metn exista o problema ascunsa chiar daca in aparenta pare corect
-muderrej: ordinea sirului a fost modificata sau in metn s-a introdus ce nu facea parte
-saaz:care contrazice pe unul mai puternic
Alte hadisuri bune:
-meklub:a carui isnad sau metn s-au inversat cuvintele
-muttarit:care a fost relatat din mai multe cai fiind la fel la putere
[b]Abu Huraira a relata ca l-a auzit pe Profet (pacea si binecuvantarea fie asupra lui):
“Spuneti-mi daca la usa unuia dintre voi ar curge un parau in care s-ar imbaia de cinci ori pe zi,ar mai ramane vreo urma de murdarie pe trupul lui?Ei au raspuns:N-ar mai ramane urma de murdarie.El a zis:La fel este si in cazul rugaciunilor facute de 5 ori pe zi.Allah sterge toate pacatele datorita acestora.”
[b]Abu Huraira a relatat ca Trimisul lui Allah(Saw)a zis: “Cele cinci rugaciuni de vineri pana vineri sterg pacatele din trecut ,atata timp cat nu se comite pacate mari.”
Abu Musa a relatat ca Trimisul lui Allah(Saw)a zis: “Cel ce face rugaciunea la cele doua ore racoroase,va intra in rai.” (Convenit)
Abu Huraira a relatat ca Trimisul lui Allah(Saw)a zis: “Ingerii vin pe rand sa va vada ,la ceas de noapte si la ceas de zi si se aduna cu totii la rugaciunele de la crapatul zorilor si dupa-masa.Cei ce si-au petrecut noaptea printre voi se inalta la cer si Domnul lor,care le stie pe toate,intreaba:In ce stare i-ati lasat pe slujitorii mei?Ei raspund:I-am lasat rugandu-se si i-am gasit rugandu-se”.
Buraida relateaza ca Trimisul lui Allah(saw) a zis: “Cel ce nu face rugaciunea de dupa-amiaza ,faptele lui nu mai au nici o valoare.”
Abu Huraira a relatat ca Trimisul lui Allah(Saw)a zis:”Ingerii invoca binecuvantarile asupra oricaruia dintre voi,atata vreme cat se afla intr-un loc de rugaciune si intr-o stare de curatenie.Ei zic:”O ,Allah!Iarta-l,o,Allah!Ai mila de el” (Bukhari)
Abu Huraira a relatat ca Trimisul lui Allah(Saw)a zis: “Nici o rugaciune nu este mai chinuitoare pentru ipocriti decat rugaciunea de la crapatul zorilor si rugaciunea de noapte(isha).Daca oamenii ar stii ce binecuvantare se afla in ele ar veni si taras sa se roage.”
Jabir a relatat ca Profetul(saw) a zis: “Ceea ce ne deosebeste pe noi de necredinciosi si ipocriti este angajamentul nostru la rugaciune.Cel ce o leapada,devine un necredincios.”
Abu Huraira a relatat ca Trimisul lui Allah(Saw)a zis: “Prima dintre faptele pentru care omul va fii chemat sa dea socoteala in Ziua Invierii ,va fii rugaciunea.Daca este asa cum se cuvine ,el va fii aparat si va avea succes ,dar daca este gresita ,el va fii nenorocit si sarac.Daca se gaseste vreo greseala in rugaciunile ,Domnul Cel Binecuvantat si Preainalt va da porunca pentru a vedea daca slujitorul Sau a spus vreo rugaciune libera ,care sa completeze lipsa de la rugaciunile impuse.Apoi restul faptelor sale,vor fii cercetate in acelasi fel.”
Duwa Sa facem Duwa
Duwa
Implorandu-L Pe Allah
``O Allah, pune lumina in inima mea, lumina in limba mea, lumina in auzul meu, lumina in ochii mei, lumina in spatele meu, lumina in fata mea, luminia in dreapta mea, luminia in stanga mea, lumina deasupra mea, lumina mai jos de mine, pune luminia in muschiul meu, in trupul meu, in sangele meu, in parul meu si in pielea mea, lumina in sufletul meu, si fa lumina abundenta pentru mine, fa lumina si da-mi lumina.``
Hadith transmis de Imam Muslim si altii
``Ya Raab ! Ajuta-ma sa zic adevarul in fata puternicilor si sa nu zic minciunile ca sa primesc aplauzele slabilor
Ya Raab ! Daca imi dai bani sa nu-mi iei fericirea
Ya Raab ! Daca imi dai puterea sa nu-mi iei mintea
Ya Raab ! Daca imi dai succesul sa nu-mi iei modestia
Ya Raab ! Si daca imi dai modestia, sa nu-mi iei mandria
Ya Raab ! Invata-ma sa iubesc lumea cum ma iubesc pe mine
Ya Raab ! Invata-ma sa-mi cer socoteli inainte sa mi se ceara socotelile pe lumea cealalta
Ya Raab ! Invata-ma ca iertarea este cea mai mare treapta a puterii si ca razbunarea este primul semn al slabiciunii
Ya Raab ! Sa nu ma lasi sa devin increzut daca reusesc nici de disperat daca esuez
Ya Raab ! Adu-mi aminte ca esecul tot timpul il precedeaza o reusita
Ya Raab ! Daca imi iei banii (averea), da-mi speranta, si daca imi iei reusita, da-mi puterea ca sa inving esecul
Ya Raab ! Si daca imi iei sanatatea, lasa-mi credinta (Imanul)
Ya Raab! Daca am facut raul cuiva sa-mi dai puerea sa-mi cer iertare
Si daca lumea mi-a facut rau, sa-mi dai curajul iertarii
Ya Raab ! Si daca te uit, sa nu ma uiti din iertarea ta. Tu esti cel puternic si iertator.
Ameen !Ameen !Ameen !``
Muslim
Ibn Anas (Allah fie multumit de el) a relatat ca Profeul Muhammad (pacea si binecuvantarea fie asupra lui) obisnuia sa spuna:
``O Allah, ma supun Tie si cred in Tine si m-am bazat pe Tine si ma intorc la Tine si am fost indrumat de Tine, caut refugiu la Tine cu voia Ta, nu exista nici un alt Dumnezeu decat Tine, din ghidarea Ta pentru mine. Tu esti Existentul care nu moare in timp ce dijinni si oamenii vor muri toti.``
Muslim
La admirarea de Luna Noua (Luna din Cer) Tirmidhi a relatat:
``Allah este Cel Maret. O Allah adune noua Luna cea noua cu securitate si credinta, cu pace in Islam si in armonie cu ceea ce Domnul nostru Cel Iubit iubeste si ceea ce-L implora. Domnul nostru si Domnul Tau este Allah.``
Tirmidhi
Implorandu-L Pe Allah
``O Allah, pune lumina in inima mea, lumina in limba mea, lumina in auzul meu, lumina in ochii mei, lumina in spatele meu, lumina in fata mea, luminia in dreapta mea, luminia in stanga mea, lumina deasupra mea, lumina mai jos de mine, pune luminia in muschiul meu, in trupul meu, in sangele meu, in parul meu si in pielea mea, lumina in sufletul meu, si fa lumina abundenta pentru mine, fa lumina si da-mi lumina.``
Hadith transmis de Imam Muslim si altii
``Ya Raab ! Ajuta-ma sa zic adevarul in fata puternicilor si sa nu zic minciunile ca sa primesc aplauzele slabilor
Ya Raab ! Daca imi dai bani sa nu-mi iei fericirea
Ya Raab ! Daca imi dai puterea sa nu-mi iei mintea
Ya Raab ! Daca imi dai succesul sa nu-mi iei modestia
Ya Raab ! Si daca imi dai modestia, sa nu-mi iei mandria
Ya Raab ! Invata-ma sa iubesc lumea cum ma iubesc pe mine
Ya Raab ! Invata-ma sa-mi cer socoteli inainte sa mi se ceara socotelile pe lumea cealalta
Ya Raab ! Invata-ma ca iertarea este cea mai mare treapta a puterii si ca razbunarea este primul semn al slabiciunii
Ya Raab ! Sa nu ma lasi sa devin increzut daca reusesc nici de disperat daca esuez
Ya Raab ! Adu-mi aminte ca esecul tot timpul il precedeaza o reusita
Ya Raab ! Daca imi iei banii (averea), da-mi speranta, si daca imi iei reusita, da-mi puterea ca sa inving esecul
Ya Raab ! Si daca imi iei sanatatea, lasa-mi credinta (Imanul)
Ya Raab! Daca am facut raul cuiva sa-mi dai puerea sa-mi cer iertare
Si daca lumea mi-a facut rau, sa-mi dai curajul iertarii
Ya Raab ! Si daca te uit, sa nu ma uiti din iertarea ta. Tu esti cel puternic si iertator.
Ameen !Ameen !Ameen !``
Muslim
Ibn Anas (Allah fie multumit de el) a relatat ca Profeul Muhammad (pacea si binecuvantarea fie asupra lui) obisnuia sa spuna:
``O Allah, ma supun Tie si cred in Tine si m-am bazat pe Tine si ma intorc la Tine si am fost indrumat de Tine, caut refugiu la Tine cu voia Ta, nu exista nici un alt Dumnezeu decat Tine, din ghidarea Ta pentru mine. Tu esti Existentul care nu moare in timp ce dijinni si oamenii vor muri toti.``
Muslim
La admirarea de Luna Noua (Luna din Cer) Tirmidhi a relatat:
``Allah este Cel Maret. O Allah adune noua Luna cea noua cu securitate si credinta, cu pace in Islam si in armonie cu ceea ce Domnul nostru Cel Iubit iubeste si ceea ce-L implora. Domnul nostru si Domnul Tau este Allah.``
Tirmidhi
Cele mai sigure metode pentru a invata Islamul
Cele mai bune metode pentru a descoperi Islamul sunt:
Coranul in limba nativa
Colectionarea cartilor Islamice autorizate in limba nativa
Mersul la Moschei
Participarea la Organizatiile Islamice in cadrul Moscheilor
Participarea la cursuri sau scoli Islamice.
Internetul, mass-media, si parerile impartite, nu sunt surse sigure deoarece multe dintre informatii dupa Internet s-au dovedit a fi false.
Coranul in limba nativa
Colectionarea cartilor Islamice autorizate in limba nativa
Mersul la Moschei
Participarea la Organizatiile Islamice in cadrul Moscheilor
Participarea la cursuri sau scoli Islamice.
Internetul, mass-media, si parerile impartite, nu sunt surse sigure deoarece multe dintre informatii dupa Internet s-au dovedit a fi false.
Tuesday, March 29, 2011
Gramatica Limbii Arabe
Cum pronunţăm
literele în limba arabă?
ا Litera elif este o consoană oclusivă, glotală,
sonoră care se pronunţă din cel mai
îndepărtat punct al gatului, este un sunet care se aseamănă cu literele"A" şi "E", dar este mult mai apropiat de litera "E", iar în cazul literelor groase se pronunţă "A"
ب Litera
be este o consoană oclusivă, labială, sonoră
care se pronunţă prin lipirea buzelor, se pronunţă precum litera B.
ت Litera Te este o consoană oclusivă, alveolară, surdă
care se pronunţă prin atingerea gingiilor dinţilor de sus cu partea
posterioară a limbi, se pronunţă
ca litera T
ث Litera Se este o consoană fricativă, interdentală,
surdă care se pronunţă prin atingerea vârfului dinţilor de
sus(incisivi) cu partea posterioară a limbi, se pronunţă S peltic.
ج Litera Gim este o consoană africată, prepalatală,
sonoră care se pronunţă prin ridicarea părţi posterioare a limbi
către cerul guri, se pronunţă precum literele GI din limba romană.
ح
Litera Ha este o consoană spirantă, faringală, surdă care se pronunţă
din mijlocul gatului prin strângerea lui, se pronunţă apropiat de litera H din
limba romana însoţit de un sunet gros
خ Litera Hî este o consoană spirantă, velară, surdă
care se pronunţă din partea cea mai
apropiata a gâtului de cerul guri, prin strângerea lui, se pronunţă H gros
însoţit de un sunet asemănător celui care vrea să elimine ceva care îl
deranjează în gat.
د Litera Dal este o consoană oclusivă, alveolară, sonoră
care se pronunţă prin atingerea gingiilor dinţilor de sus cu partea posterioară
a limbi, se pronunţă ca litera D.
ذ Litera Zel este o consoană fricativă, interdentală,
sonoră care se pronunţă prin atingerea vârfului dinţilor de
sus(incisivi) cu partea posterioară a limbi, se pronunţă Z normal peltic.
ر Litera Ra este o care consoană vibrantă, apicală, alveolară, sonoră
se pronunţă prin atingerea bazei dinţilor de sus cu vârful limbi, se pronunţă
un Rî Gros.
ز Litera Zel este o consoană siflantă, dentală, sonoră
care se pronunţă prin atingerea gingiilor dinţilor de jos cu vârful limbi, se
pronunţă ca litera Z subţire şi
ascuţit.
س Litera Sin este o consoană siflantă, dentală, surdă
care se pronunţă prin atingerea vârfului dinţilor de jos cu vârful limbi, se
pronunţă ca litera S subţire şi
ascuţit.
ش Litera Şin este o consoană şuierătoare, prepalatală,
surdă care se pronunţă prin ridicarea părţi posterioare a limbi
către cerul guri, se pronunţă precum literele Ş din limba romană.
ص Litera Sad este o consoană siflantă, dentală, surdă,
velarizată care se pronunţă prin atingerea vârfului dinţilor de jos cu vârful
limbi, se pronunţă ca litera S groasă.
ض Litera Dad este o consoană
oclusivă, alveolară, laterală, sonoră, velarizată care se pronunţă prin atingerea părţilor interioare ale măselelor
cu partea laterală a limbi, se pronunţă un D gros
ط Litera Ta este o consoană
oclusivă, alveolară, surdă, velarizată care se pronunţă prin atingerea
gingiilor dinţilor de sus cu partea posterioară a limbi, se pronunţă ca litera T groasă.
ظ Litera Zî este o consoană
fricativă, interdentală, sonoră, velarizată care se pronunţă prin atingerea
varfului dinţilor de sus(incisivi) cu partea posterioară a limbi, se pronunţă Z
gros şi peltic.
ع Litera Ayin este o consoană
fricativă, faringală, sonoră care se pronunţă din mijlocul gatului prin
strângerea lui, se pronunţă apropiat de litera A din limba romana însoţit de un
sunet gros
غ Litera Ghayn este o consoană
spirantă, velară, surdă care se pronunţă din partea cea mai apropiata a gatului
de cerul gurii, prin strângerea lui, se pronunţă Gh gros.
ف Litera F este o consoană fricativă, labială, surdă
care se pronunţă prin atingerea părţi interioare a buzei de joc cu vârful
dinţilor de sus, se pronunţă asemeni literei F.
ق Litera Kaf este o consoană
oclusivă, postpalatală, sonoră care se pronunţă prin ridicarea rădăcini limbi (
partea îndepărtată a limbi aproape de gat) către cerul gurii, se pronunţă gros
asemeni literei K.
ك Litera Kef este o consoană
oclusivă, postpalatală, surdă care se pronunţă prin ridicarea rădăcini limbi (
partea îndepărtată a limbi aproape de gat) către cerul gurii, se pronunţă normal
asemeni literei C.
ل Litera Lam este o consoană fricativă, laterală, sonoră
care se pronunţă prin atingerea gingiei dinţilor din faţă cu părţile laterale
apropiate de vârf ale limbi, se pronunţă precum litera L
م Litera Mim este o consoană oclusivă, labială, sonoră, nazală
care se pronunţă prin lipirea buzelor,
se pronunţă precum litera M
ن Litera Nun este o consoană oclusivă, alveolară, sonoră, nazală
care se pronunţă prin atingerea gingiei dinţilor din faţă cu vârful limbi, se
pronunţă precum litera N.
و Litera waw este o consoană constrictivă bilabio-velară, sonoră
care se pronunţă prin lipirea buzelor şi deschiderea lor către exterior atât
cat să încapă între ele vârful degetului mic, se pronunţă precum litera W sau
UE.
ه Litera He este o consoană spirantă, laringală, surdă
care se pronunţă din cel mai îndepărtat punct al gatului, este un sunet care se
aseamănă cu litera"H"
لا Este compusă din două litere;
Lam şi Elif, de aceea nu este considerată o literă aparte.
ي Litera Ye este o consoană constrictivă, medio-palatală, sonoră
care se pronunţă prin ridicarea părţi posterioare a limbi către cerul guri, se
pronunţă precum literele Y.
Atentie!
1. ’Alif nu se leaga de litera urmatoare. Mai exista înca 5 litere care
nu se leaga de literele care urmeaza dupa ele: ra’, za’, dal, dal si waw.
2. ra’ si za’ se scriu sub linie
3. În limba araba literara exista numai trei timbre vocalice: a, i si u.
Aceste trei vocale exista în doua variante:
scurte: َfatha, ُdamma, ِkasra;
lungi: a, u, i.
4. Pe linia de scriere se noteaza numai consoanele si vocalele lungi,
nu si vocalele scurte:
- consoane:
Ex.: ملك, علم,قلب, درج, خرج
Atentie!
Observam ca cele doua semiconsoane (w si y) urmeaza regimul consoanelor si vocalelor lungi, ele fiind redate graphic pe linie.
- notarea vocalelor scurte:
Vocalele scurte sunt considerate semne complementare, deoarece, notarea acestora nu este obligatorie. Ele apar, totusi, în abecedare sau în diverse manuale elementare pentru copii sau pentru strainii interesati sa învete limba araba. Totusi, ele apar întodeauna Coran si, de multe ori, în unele culegeri de poezie si texte vechi.
Regula!
Vocalele scurte a si u se noteaza deasupra consoanelor, iar vocala i scurt se noteaza sub consoane: َ a (deasupra), ُ u(deasupra), ِ i (sub).
Ex.: كَ ka, كُ ku, كِ ki, سَ sa, سُ su, سِ si, دَ da, دٌ du, دِ di
Ex.: tubita: تٌبِتَ
Articolul hotarat Al
Se leaga de cuvantul pe care il determina. In transcriere se separa de cuvant printr-o cratima.
Exemplu: al- walad= copilul
2. Articolul nehotarat
Lb. araba nu are acest tip de articol. Daca spunem walad vom traduce un copil , madrasa o scoala.
Articolul insoteste in mod frecvent numele si prenumele.
Asimilarea articolului- in cazul literelor solare L din articol dispare in pronuntie si va fi asimilat de litera de dupa el.
3. Adjectivul in fraza araba
Adjectivul calificativ se plaseaza intotdeauna dupa substantiv . adjectivul cu rol de atribut se acorda in gen si numar cu substantivul. Daca substantivul este articulat si adjectivul va primi articol.
Exemplu: al baiyt an nazif, almadrasa alkabiyra.
4.Declinarea
Toate substantivele sunt declinabile in limba araba. Prepozitiile si adverbele NU sunt declinabile. Declinarea se aplica la ultima vocala scurta din cuvant. Declinarea este obligatorie in limba araba literara si in cea clasica. In araba colocviala declinarea se utilizeaza doar daca pronuntia impune acest lucru. Dialectele arabe nu utilizeaza declinarea, in acest nivel de limba cuvintele se leaga cu ajutorul vocalelor finale.
5. Adverbul foarte jiddaN se plaseaza intotdeauna dupa adjective.
Exemplu: barid jiddaN, Jamiyl jiddaN
Rădăcina
La fel ca în multe alte limbi semitice, structura verbală arabă se bazează, de obicei, pe o rădăcină triconsonantică, care nu este prin natura sa un cuvânt, dar conţine sensul semantic. Consoanele š-r-b, de exemplu, arată rădacina care înglobează sensul larg de „a bea”, s-r-q, „a fura”, ‘-k-l, „a mânca” etc.
Cuvintele se formează prin ataşarea la radăcina triconsonantică (sau, rareori, cvadriconsonantică) a unei structuri vocalice şi a unor afixe (prefixe, sufixe, infixe). În mod tradiţional, gramaticienii arabi au folosit rădacina f-‘-l, „a face”, ca prototip pentru formarea cuvintelor. De la oricare rădacină triconsonantică, se pot forma până la zece forme (în araba clasică cincisprezece), fiecare cu prototipul său particular. Aceste forme, alături de participii şi nume verbale, sunt principalele mijloace de formare a vocabularului în limba arab
Verbul
în limba arabă verbele au marcă pentru persoană (prima, a doua, a treia), gen şi număr. Se conjugă după două mari paradigme (denumite îndeplinit şi neîndeplinit); două diateze (activă şi pasivă) şi cinci moduri la neîndeplinit: indicativ, imperativ, conjunctiv, jusiv sau apocopat şi energic. Are de asemenea doua tipuri de participiu (activ şi pasiv) şi un nume de acţiune (a nu se confunda cu infinitivul).
Îndeplinitul şi neîndeplinitul se referă, în general, la aspectul verbal, dar unii autori consideră că sunt timpuri verbale sau o combinaţie între timpuri şi aspecte verbale. Pentru evitarea polemicilor, din ce în ce mai mulţi autori le denumesc "forma cu prefixe" (Fp) şi "forma cu sufixe" (Fs).
Îndeplinitul sau forma cu sufixe se construieşte folosind sufixe care combină persoana, numărul şi genul într-un singur morfem, în vreme ce neîndeplinitul sau forma cu prefixe se construieşte folosind o combinaţie de prefixe (pentru persoană) şi sufixe (pentru gen şi număr).
Celelalte moduri, fără imperativ, sunt marcate prin sufixe: /u/ pentru indicativ, /a/ pentru conjunctiv, vocala zero pentru apocopat şi /an/ pentru modul energic. Imperativul preia terminaţiile apocopatului, dar fără prefixe. Pasivul este marcat prin schimbarea vocalelor în interiorul verbului: šariba (a bea) - šuriba (a fost băut).
Formele verbale triconsonantice derivate Forma Diateza Îndeplinit Neîndeplinit Imperativ Participiu Nume verbal
I activă fa‘ala yaf‘ulu if‘al fā‘il fa‘l
pasivă fu‘ila yuf‘alu - - - maf‘ūl - - -
II activă a‘‘ala yufa‘‘ilu fa‘‘il mufa‘‘il taf‘īl
pasivă fu‘‘ila yufa‘‘alu - - - mufa‘‘al - - -
III activă fā‘ala yufā‘ilu fā‘il mufā‘il mufā‘ala
pasivă fā‘ila yufā‘alu - - - mufā‘al - - -
IV activă ’af‘ala yuf‘ilu ’af‘il muf‘il ’if ‘āl
pasivă ’ufi‘la yuf‘alu - - - muf‘al - - -
V activă tafa‘‘ala yatafa‘‘alu tafa‘‘al mutafa‘‘il tafa‘‘ul
pasivă tufu‘‘ila yutafa‘‘alu - - - mutafa‘‘al - - -
VI activă tafā‘ala yatafā‘alu tafā‘al mutafā‘il tafā‘ul
pasivă tufā‘ila yutafā‘alu - - - mutafā‘al - - -
VII activă infa‘ala yanfa‘ilu infa‘il munfa‘il infi‘āl
VIII activă ifta‘ala yafta‘ilu ifta‘il mufta‘il ifti‘āl
pasivă uftu‘ila yufta‘alu - - - mufta‘al - - -
IX activă if‘alla yaf‘allu if‘alil muf‘all if‘ilāl
X activă istaf‘ala yastaf‘ilu istaf‘il mustaf‘il istif‘āl
pasivă ustuf‘ila yustaf‘alu - - - mustaf‘al - - -
Desinentele pronominale folosite la conjugarea verbului la aspectul indeplinit
verb+ tu
verb+ ta
verb+ tu
verb+ a scurt
verb+a+t+sukun
verb+ na
verb+ tum
verb+tanna
verb+ uua
verb+na
desinentele folosite la conjugarea verbului la aspectul neindeplinit( prezent)
a( sau u)+verb
ta+verb
ta+verb+ in( ptr pers a 2a feminin)
ya+verb
ta+verb
na+verb
ta+verb+un( ptr pers a 2a pl, m)
ta+verb+na(ptr pers a 2a pl, f)
ya+ verb+un
ya+ verb+un
Substantivul
Substantivele din araba literară au
trei cazuri care corespund
nominativului (terminaţia u): al-waladu (copilul)
acuzativului (terminaţia a): al-walada (pe copilul)
genitivului (care corespunde atât genitivului, cât şi acuzativului prepoziţional, terminaţia i): al-waladi (copilului)
trei numere:
singular: rağulun (bărbat)
dual: rağulāni (doi bărbaţi)
plural; acesta este indicat:
fie prin terminaţii (puralul extern): muhandis-muhandisūna (inginer-ingineri); mudarrisa - mudarrisāt (profesoară-profesoare)",
fie prin modificării interne în structura cuvântului (pluralul intern): rağul-riğāl (bărbat-bărbaţi), walad-'awlãd (copil-copii), ğidār-ğudrān (perete-pereţi), bayt-buyūt (casă-case) etc. Gramaticile clasice menţionează în jur de 50 de scheme de formare a pluralui intern sau „spart".
două genuri. Masculinul nu are o desinenţă specială, în timp ce femininul singular se marchează cu /–at/, care se reduce la /–ah/ sau /–a/ când se pronunţă pauzal:
masculin: kalb (câine)
feminin: kalba (căţea)
două tipuri de determinare:
cu articolul hotărât al-,
cu construcţia genitivală de anexiune sau status constructus.
Construcţia genitivală se foloseşte pentru a determina un substantiv printr-o relaţie genitivală: baytu-l-ğār „casa vecinului" (bayt „casă";ğār „vecin").
Substantivele articulate primesc articolul proclitic /al-/, din care atât /a/ cât şi /l/ pot fi asimilate de sunetele din apropiere.
Substantivele nedeterminate sunt marcate în general prin sufixul /–n/, care se numeşte tanwīn: nominativ: waladun (un copil); acuzativ: waladan (pe un copil); genitiv: waladin (unui copil
PRONUMELE
în araba literară au marca pentru persoană, număr şi gen. Există două tipuri, şi anume, pronumele independente şi cele enclitice sau afixe.
Pronumele enclitice sunt ataşate la sfârşitul verbului, substantivului sau prepoziţiilor şi exprimă complementele verbale şi prepozitionale sau posesia, în cazul substantivelor.
Pronumele afix pentru persoana întâi singular are forme enclitice diferite pentru verb: (/-ni), iar pentru prepoziţii şi substantive(/-y/ după consoane, /-ya/ după vocale).
Pronumele personale Pronume independente Pronume afixe
Singular Dual Plural Singular Dual Plural
Persoana I ’anā - - - naHnu -nī, -ī, -ya - - - -nā
Persoana II masculin ’anta ’antumā ’antum -ka -kumā -kum
feminin ’anti ’antunna -ki -kunna
Persoana III masculin huwa humā hum -hu -humā -hum
feminin hiya hunna -ha –hunn
Pronumele personal
Pronumele personal este singurul pronume veritabil din limba araba. El poate avea 2 forme: izolat (damir munfasil) sau afixat (damir muttasil)
Pronumele personal izolat tine locul unui nume in cazul nominative.
Forme:
Ana- eu
Anta (m), Anti(f)- tu
Hua- el
Hiya- ea
Nahnu(ihna in lb araba colocviala)
Antum- voi (m)
Antunna- voi(f)
Hum- ei
Hunn-ele
PRONUMELE AFIX
Pronumele afix indeplineste functia cazurilor genitive si acuzativ al pronumelui personal.
Formele pronumelui afix:
Mie, al meu- iy, niy
Al tau – ka(m), ki (f)
Al lui- hu
Al ei- ha
Al nostru- na
Al vostru- kum(m)
Al vostru- kun(f)
Al lor(f)- hunna
Al lor(m)- hum
literele în limba arabă?
ا Litera elif este o consoană oclusivă, glotală,
sonoră care se pronunţă din cel mai
îndepărtat punct al gatului, este un sunet care se aseamănă cu literele"A" şi "E", dar este mult mai apropiat de litera "E", iar în cazul literelor groase se pronunţă "A"
ب Litera
be este o consoană oclusivă, labială, sonoră
care se pronunţă prin lipirea buzelor, se pronunţă precum litera B.
ت Litera Te este o consoană oclusivă, alveolară, surdă
care se pronunţă prin atingerea gingiilor dinţilor de sus cu partea
posterioară a limbi, se pronunţă
ca litera T
ث Litera Se este o consoană fricativă, interdentală,
surdă care se pronunţă prin atingerea vârfului dinţilor de
sus(incisivi) cu partea posterioară a limbi, se pronunţă S peltic.
ج Litera Gim este o consoană africată, prepalatală,
sonoră care se pronunţă prin ridicarea părţi posterioare a limbi
către cerul guri, se pronunţă precum literele GI din limba romană.
ح
Litera Ha este o consoană spirantă, faringală, surdă care se pronunţă
din mijlocul gatului prin strângerea lui, se pronunţă apropiat de litera H din
limba romana însoţit de un sunet gros
خ Litera Hî este o consoană spirantă, velară, surdă
care se pronunţă din partea cea mai
apropiata a gâtului de cerul guri, prin strângerea lui, se pronunţă H gros
însoţit de un sunet asemănător celui care vrea să elimine ceva care îl
deranjează în gat.
د Litera Dal este o consoană oclusivă, alveolară, sonoră
care se pronunţă prin atingerea gingiilor dinţilor de sus cu partea posterioară
a limbi, se pronunţă ca litera D.
ذ Litera Zel este o consoană fricativă, interdentală,
sonoră care se pronunţă prin atingerea vârfului dinţilor de
sus(incisivi) cu partea posterioară a limbi, se pronunţă Z normal peltic.
ر Litera Ra este o care consoană vibrantă, apicală, alveolară, sonoră
se pronunţă prin atingerea bazei dinţilor de sus cu vârful limbi, se pronunţă
un Rî Gros.
ز Litera Zel este o consoană siflantă, dentală, sonoră
care se pronunţă prin atingerea gingiilor dinţilor de jos cu vârful limbi, se
pronunţă ca litera Z subţire şi
ascuţit.
س Litera Sin este o consoană siflantă, dentală, surdă
care se pronunţă prin atingerea vârfului dinţilor de jos cu vârful limbi, se
pronunţă ca litera S subţire şi
ascuţit.
ش Litera Şin este o consoană şuierătoare, prepalatală,
surdă care se pronunţă prin ridicarea părţi posterioare a limbi
către cerul guri, se pronunţă precum literele Ş din limba romană.
ص Litera Sad este o consoană siflantă, dentală, surdă,
velarizată care se pronunţă prin atingerea vârfului dinţilor de jos cu vârful
limbi, se pronunţă ca litera S groasă.
ض Litera Dad este o consoană
oclusivă, alveolară, laterală, sonoră, velarizată care se pronunţă prin atingerea părţilor interioare ale măselelor
cu partea laterală a limbi, se pronunţă un D gros
ط Litera Ta este o consoană
oclusivă, alveolară, surdă, velarizată care se pronunţă prin atingerea
gingiilor dinţilor de sus cu partea posterioară a limbi, se pronunţă ca litera T groasă.
ظ Litera Zî este o consoană
fricativă, interdentală, sonoră, velarizată care se pronunţă prin atingerea
varfului dinţilor de sus(incisivi) cu partea posterioară a limbi, se pronunţă Z
gros şi peltic.
ع Litera Ayin este o consoană
fricativă, faringală, sonoră care se pronunţă din mijlocul gatului prin
strângerea lui, se pronunţă apropiat de litera A din limba romana însoţit de un
sunet gros
غ Litera Ghayn este o consoană
spirantă, velară, surdă care se pronunţă din partea cea mai apropiata a gatului
de cerul gurii, prin strângerea lui, se pronunţă Gh gros.
ف Litera F este o consoană fricativă, labială, surdă
care se pronunţă prin atingerea părţi interioare a buzei de joc cu vârful
dinţilor de sus, se pronunţă asemeni literei F.
ق Litera Kaf este o consoană
oclusivă, postpalatală, sonoră care se pronunţă prin ridicarea rădăcini limbi (
partea îndepărtată a limbi aproape de gat) către cerul gurii, se pronunţă gros
asemeni literei K.
ك Litera Kef este o consoană
oclusivă, postpalatală, surdă care se pronunţă prin ridicarea rădăcini limbi (
partea îndepărtată a limbi aproape de gat) către cerul gurii, se pronunţă normal
asemeni literei C.
ل Litera Lam este o consoană fricativă, laterală, sonoră
care se pronunţă prin atingerea gingiei dinţilor din faţă cu părţile laterale
apropiate de vârf ale limbi, se pronunţă precum litera L
م Litera Mim este o consoană oclusivă, labială, sonoră, nazală
care se pronunţă prin lipirea buzelor,
se pronunţă precum litera M
ن Litera Nun este o consoană oclusivă, alveolară, sonoră, nazală
care se pronunţă prin atingerea gingiei dinţilor din faţă cu vârful limbi, se
pronunţă precum litera N.
و Litera waw este o consoană constrictivă bilabio-velară, sonoră
care se pronunţă prin lipirea buzelor şi deschiderea lor către exterior atât
cat să încapă între ele vârful degetului mic, se pronunţă precum litera W sau
UE.
ه Litera He este o consoană spirantă, laringală, surdă
care se pronunţă din cel mai îndepărtat punct al gatului, este un sunet care se
aseamănă cu litera"H"
لا Este compusă din două litere;
Lam şi Elif, de aceea nu este considerată o literă aparte.
ي Litera Ye este o consoană constrictivă, medio-palatală, sonoră
care se pronunţă prin ridicarea părţi posterioare a limbi către cerul guri, se
pronunţă precum literele Y.
Atentie!
1. ’Alif nu se leaga de litera urmatoare. Mai exista înca 5 litere care
nu se leaga de literele care urmeaza dupa ele: ra’, za’, dal, dal si waw.
2. ra’ si za’ se scriu sub linie
3. În limba araba literara exista numai trei timbre vocalice: a, i si u.
Aceste trei vocale exista în doua variante:
scurte: َfatha, ُdamma, ِkasra;
lungi: a, u, i.
4. Pe linia de scriere se noteaza numai consoanele si vocalele lungi,
nu si vocalele scurte:
- consoane:
Ex.: ملك, علم,قلب, درج, خرج
Atentie!
Observam ca cele doua semiconsoane (w si y) urmeaza regimul consoanelor si vocalelor lungi, ele fiind redate graphic pe linie.
- notarea vocalelor scurte:
Vocalele scurte sunt considerate semne complementare, deoarece, notarea acestora nu este obligatorie. Ele apar, totusi, în abecedare sau în diverse manuale elementare pentru copii sau pentru strainii interesati sa învete limba araba. Totusi, ele apar întodeauna Coran si, de multe ori, în unele culegeri de poezie si texte vechi.
Regula!
Vocalele scurte a si u se noteaza deasupra consoanelor, iar vocala i scurt se noteaza sub consoane: َ a (deasupra), ُ u(deasupra), ِ i (sub).
Ex.: كَ ka, كُ ku, كِ ki, سَ sa, سُ su, سِ si, دَ da, دٌ du, دِ di
Ex.: tubita: تٌبِتَ
Articolul hotarat Al
Se leaga de cuvantul pe care il determina. In transcriere se separa de cuvant printr-o cratima.
Exemplu: al- walad= copilul
2. Articolul nehotarat
Lb. araba nu are acest tip de articol. Daca spunem walad vom traduce un copil , madrasa o scoala.
Articolul insoteste in mod frecvent numele si prenumele.
Asimilarea articolului- in cazul literelor solare L din articol dispare in pronuntie si va fi asimilat de litera de dupa el.
3. Adjectivul in fraza araba
Adjectivul calificativ se plaseaza intotdeauna dupa substantiv . adjectivul cu rol de atribut se acorda in gen si numar cu substantivul. Daca substantivul este articulat si adjectivul va primi articol.
Exemplu: al baiyt an nazif, almadrasa alkabiyra.
4.Declinarea
Toate substantivele sunt declinabile in limba araba. Prepozitiile si adverbele NU sunt declinabile. Declinarea se aplica la ultima vocala scurta din cuvant. Declinarea este obligatorie in limba araba literara si in cea clasica. In araba colocviala declinarea se utilizeaza doar daca pronuntia impune acest lucru. Dialectele arabe nu utilizeaza declinarea, in acest nivel de limba cuvintele se leaga cu ajutorul vocalelor finale.
5. Adverbul foarte jiddaN se plaseaza intotdeauna dupa adjective.
Exemplu: barid jiddaN, Jamiyl jiddaN
Rădăcina
La fel ca în multe alte limbi semitice, structura verbală arabă se bazează, de obicei, pe o rădăcină triconsonantică, care nu este prin natura sa un cuvânt, dar conţine sensul semantic. Consoanele š-r-b, de exemplu, arată rădacina care înglobează sensul larg de „a bea”, s-r-q, „a fura”, ‘-k-l, „a mânca” etc.
Cuvintele se formează prin ataşarea la radăcina triconsonantică (sau, rareori, cvadriconsonantică) a unei structuri vocalice şi a unor afixe (prefixe, sufixe, infixe). În mod tradiţional, gramaticienii arabi au folosit rădacina f-‘-l, „a face”, ca prototip pentru formarea cuvintelor. De la oricare rădacină triconsonantică, se pot forma până la zece forme (în araba clasică cincisprezece), fiecare cu prototipul său particular. Aceste forme, alături de participii şi nume verbale, sunt principalele mijloace de formare a vocabularului în limba arab
Verbul
în limba arabă verbele au marcă pentru persoană (prima, a doua, a treia), gen şi număr. Se conjugă după două mari paradigme (denumite îndeplinit şi neîndeplinit); două diateze (activă şi pasivă) şi cinci moduri la neîndeplinit: indicativ, imperativ, conjunctiv, jusiv sau apocopat şi energic. Are de asemenea doua tipuri de participiu (activ şi pasiv) şi un nume de acţiune (a nu se confunda cu infinitivul).
Îndeplinitul şi neîndeplinitul se referă, în general, la aspectul verbal, dar unii autori consideră că sunt timpuri verbale sau o combinaţie între timpuri şi aspecte verbale. Pentru evitarea polemicilor, din ce în ce mai mulţi autori le denumesc "forma cu prefixe" (Fp) şi "forma cu sufixe" (Fs).
Îndeplinitul sau forma cu sufixe se construieşte folosind sufixe care combină persoana, numărul şi genul într-un singur morfem, în vreme ce neîndeplinitul sau forma cu prefixe se construieşte folosind o combinaţie de prefixe (pentru persoană) şi sufixe (pentru gen şi număr).
Celelalte moduri, fără imperativ, sunt marcate prin sufixe: /u/ pentru indicativ, /a/ pentru conjunctiv, vocala zero pentru apocopat şi /an/ pentru modul energic. Imperativul preia terminaţiile apocopatului, dar fără prefixe. Pasivul este marcat prin schimbarea vocalelor în interiorul verbului: šariba (a bea) - šuriba (a fost băut).
Formele verbale triconsonantice derivate Forma Diateza Îndeplinit Neîndeplinit Imperativ Participiu Nume verbal
I activă fa‘ala yaf‘ulu if‘al fā‘il fa‘l
pasivă fu‘ila yuf‘alu - - - maf‘ūl - - -
II activă a‘‘ala yufa‘‘ilu fa‘‘il mufa‘‘il taf‘īl
pasivă fu‘‘ila yufa‘‘alu - - - mufa‘‘al - - -
III activă fā‘ala yufā‘ilu fā‘il mufā‘il mufā‘ala
pasivă fā‘ila yufā‘alu - - - mufā‘al - - -
IV activă ’af‘ala yuf‘ilu ’af‘il muf‘il ’if ‘āl
pasivă ’ufi‘la yuf‘alu - - - muf‘al - - -
V activă tafa‘‘ala yatafa‘‘alu tafa‘‘al mutafa‘‘il tafa‘‘ul
pasivă tufu‘‘ila yutafa‘‘alu - - - mutafa‘‘al - - -
VI activă tafā‘ala yatafā‘alu tafā‘al mutafā‘il tafā‘ul
pasivă tufā‘ila yutafā‘alu - - - mutafā‘al - - -
VII activă infa‘ala yanfa‘ilu infa‘il munfa‘il infi‘āl
VIII activă ifta‘ala yafta‘ilu ifta‘il mufta‘il ifti‘āl
pasivă uftu‘ila yufta‘alu - - - mufta‘al - - -
IX activă if‘alla yaf‘allu if‘alil muf‘all if‘ilāl
X activă istaf‘ala yastaf‘ilu istaf‘il mustaf‘il istif‘āl
pasivă ustuf‘ila yustaf‘alu - - - mustaf‘al - - -
Desinentele pronominale folosite la conjugarea verbului la aspectul indeplinit
verb+ tu
verb+ ta
verb+ tu
verb+ a scurt
verb+a+t+sukun
verb+ na
verb+ tum
verb+tanna
verb+ uua
verb+na
desinentele folosite la conjugarea verbului la aspectul neindeplinit( prezent)
a( sau u)+verb
ta+verb
ta+verb+ in( ptr pers a 2a feminin)
ya+verb
ta+verb
na+verb
ta+verb+un( ptr pers a 2a pl, m)
ta+verb+na(ptr pers a 2a pl, f)
ya+ verb+un
ya+ verb+un
Substantivul
Substantivele din araba literară au
trei cazuri care corespund
nominativului (terminaţia u): al-waladu (copilul)
acuzativului (terminaţia a): al-walada (pe copilul)
genitivului (care corespunde atât genitivului, cât şi acuzativului prepoziţional, terminaţia i): al-waladi (copilului)
trei numere:
singular: rağulun (bărbat)
dual: rağulāni (doi bărbaţi)
plural; acesta este indicat:
fie prin terminaţii (puralul extern): muhandis-muhandisūna (inginer-ingineri); mudarrisa - mudarrisāt (profesoară-profesoare)",
fie prin modificării interne în structura cuvântului (pluralul intern): rağul-riğāl (bărbat-bărbaţi), walad-'awlãd (copil-copii), ğidār-ğudrān (perete-pereţi), bayt-buyūt (casă-case) etc. Gramaticile clasice menţionează în jur de 50 de scheme de formare a pluralui intern sau „spart".
două genuri. Masculinul nu are o desinenţă specială, în timp ce femininul singular se marchează cu /–at/, care se reduce la /–ah/ sau /–a/ când se pronunţă pauzal:
masculin: kalb (câine)
feminin: kalba (căţea)
două tipuri de determinare:
cu articolul hotărât al-,
cu construcţia genitivală de anexiune sau status constructus.
Construcţia genitivală se foloseşte pentru a determina un substantiv printr-o relaţie genitivală: baytu-l-ğār „casa vecinului" (bayt „casă";ğār „vecin").
Substantivele articulate primesc articolul proclitic /al-/, din care atât /a/ cât şi /l/ pot fi asimilate de sunetele din apropiere.
Substantivele nedeterminate sunt marcate în general prin sufixul /–n/, care se numeşte tanwīn: nominativ: waladun (un copil); acuzativ: waladan (pe un copil); genitiv: waladin (unui copil
PRONUMELE
în araba literară au marca pentru persoană, număr şi gen. Există două tipuri, şi anume, pronumele independente şi cele enclitice sau afixe.
Pronumele enclitice sunt ataşate la sfârşitul verbului, substantivului sau prepoziţiilor şi exprimă complementele verbale şi prepozitionale sau posesia, în cazul substantivelor.
Pronumele afix pentru persoana întâi singular are forme enclitice diferite pentru verb: (/-ni), iar pentru prepoziţii şi substantive(/-y/ după consoane, /-ya/ după vocale).
Pronumele personale Pronume independente Pronume afixe
Singular Dual Plural Singular Dual Plural
Persoana I ’anā - - - naHnu -nī, -ī, -ya - - - -nā
Persoana II masculin ’anta ’antumā ’antum -ka -kumā -kum
feminin ’anti ’antunna -ki -kunna
Persoana III masculin huwa humā hum -hu -humā -hum
feminin hiya hunna -ha –hunn
Pronumele personal
Pronumele personal este singurul pronume veritabil din limba araba. El poate avea 2 forme: izolat (damir munfasil) sau afixat (damir muttasil)
Pronumele personal izolat tine locul unui nume in cazul nominative.
Forme:
Ana- eu
Anta (m), Anti(f)- tu
Hua- el
Hiya- ea
Nahnu(ihna in lb araba colocviala)
Antum- voi (m)
Antunna- voi(f)
Hum- ei
Hunn-ele
PRONUMELE AFIX
Pronumele afix indeplineste functia cazurilor genitive si acuzativ al pronumelui personal.
Formele pronumelui afix:
Mie, al meu- iy, niy
Al tau – ka(m), ki (f)
Al lui- hu
Al ei- ha
Al nostru- na
Al vostru- kum(m)
Al vostru- kun(f)
Al lor(f)- hunna
Al lor(m)- hum
Subscribe to:
Posts (Atom)